Eu as vrea sa stau acasa....
In concediu de maternitate

draga mea eu stau in concediu de maternitate si crede-ma nu e nici o placere( cu exeptia copilei) pentru ca esti mai ocupata decat dc ai avea serviciu
asta e un servici prelungit 24 din 24

Vreau si eu concediu de maternitateeeee! Cind era cupilu' mic aveam amindoi facultate full-time, servici full-time, si n-aveam pe nimeni sa ne ajute. Exact in ziua in care implinise bebeul 3 saptamini am avut primul examen A fost ca la nebuni, dar din perioada aia cu cite 3 ore dormite in 72 de ore am inteles si eu si el ca nimic vreodata n-o sa ne doboare. Si sa mor eu de n-a fost asa

Fetelor, credeti ca e asa bine in concediul de maternitate??
Hai sa va zic ceva: eu sunt in CIC de 1 an si jumatate..aproape.Ma trezesc dimineata stau la cafea pe net, apoi ii dau sa pape fetei, mai ma invart prin casa..apoi scot fata la plimbare(ma rog..in ultima perioada am fost mai aglomerata), mai fac una, alta prin casa, cumparaturi..si uite asa trece ziua.Seara fac inventarul si observ ca iar am mai lasat una, alta de facut pentru a doua zi.
Cateodata ma simt inutila.Cat timp am lucrat(vreo 6 ani..lucrat in schimburi) aveam timp de absolut orice.Da, nu pierdeam timpul..asta e singura diferenta.
Sincer abia astept sa reincep serviciul.Am vorbit deja de cresa si ma voi duce din oct-nov la servici, desi pot sta acasa pana in aprilie anul viitor.NU mai suport sa stau acasa!
Cand ies in oras mai studiez cum se mai imbraa lumea..ce se mai poarta..si am un sentiment ciudat ca sunt complet rupta de lume.
Sexymom..te compatimesc.Nu stiu cum rezisti..

Ama te inteleg.
Si eu stau de un 1an si o luna cu fata si cateodata "mi vine sa plec de acasa".
si eu am lucrat inainte tot in schimburi si desi era obositor parca aveam timp de toate treburile casei si de mine. Acum parca nu mai pot ....
noroc cu posnele si gidusiile copiilor si mutritele lor dulci ca altfel....

Si eu am stat in CIC pana in iunie 2007 si mi-a placut la nebunie......adevarul e ca mi-a fost fff. greu sa reincep serviciul,insa m-am acomodat repede......

Eu nu am avut timp sa ma plictisesc acasa cu fetita......

Insa recunosc ca am avut parte si de ajutor....sotul,mama,socrii m-au ajutat ffff. mult,asa ca puteam invata pt. examene,puteam iesi cu fetele,puteam pleca cu sotul 1-2 zile si in acest fel nu am simtit monotonia statului acasa,nu m-am simtit rupta de lume....

eu sunt de aceeasi parere cu ama si katty. sincer, am impresia ca m-am prostit in astia aproape 2 ani, mi-am cam pierdut increderea in mine. statul non stop langa copil fara pauze ma aducea uneori la o stare de nervozitate cumplita. chit ca stau acum cu grija daca o sa nimeresc o bona buna, macar ma voi simti folositoare pe mai multe planuri.

Acest mesaj a fost editat de himere2005: 01-09-2007, 12:05 PM