Honey, ma bucur din suflet de vestile bune. Sa va ajute Doamne Doamne si in continuare, si abia astept sa te vad cu comoara in brate. Nasterea o sa treaca, nici n-ai sa stii de ea, cind ai sa te trezesti cu gigilicea linga tine ai sa uiti de toate, crede-ma pe cuvint , ce-a fost mai greu e in spate deja.

Te imbratisez si va tin pumnii!

Honey nastere usoara si il asteptam pe bebe baiat

Inca mai chicotesc la faza asta

Iti doresc o nastere usoara, totul o sa fie bine numai daca tu esti pregatita psihic si fizic, trebuie sa fii optimista, sa gandesti pozitiv, sa fii barbata, hahaha, totul o sa iasa bine, treci peste asta, gandeste/te ca toate am trecut prin asa ceva si uite acum ce copii mari avem, si tu o sa faci la fel, si o sa ne povestesti pe larg cate nazbatii face puiul tau drag.
Sa sti ca eu ma bucur ca e baiat, eu mereu mi-am dorit 2 baieti, tare imi sunt dragi.

Multumesc frumos fetelor. Sunteti toate niste scumpe.
Sexy-mama...incerc pe cat posibil...dar..deocamdata sunt tare ca soseta.
Sper ca in momentul X, adrenalina sa-si faca treaba si sa trecem cu bine peste tot.

Eu acum am intrat in faza hormonala in care plang din orice...nu stiu ce am, banuiesc ca se apropie ziua cea mare.
Ca atare, ascult melodii pe care nu le-am mai auzit de ceva timp...si ...suspin.
http://www.youtube.com/watch?v=pMofzxwtGA0

Acest mesaj a fost editat de honey79: 29-01-2008, 08:54 PM

Iubita , nu trebuie sa fii asa de emotiva, acum , mai mult ca niciodata trebuie sa dormi, sa te alimentezi bine, sa te odihnesti cat poti de mult inainte sa nasti.E normala starea ta, dar eu cred ca trebuie sa te gandesti la ceva mai vesel si sa asculti ceva muzica saltareata.
Hai sa te aburesc cu ce am facut eu la prima nastere.
Deci, aveam 84 de kile si 40 de saptamani de sarcina, Bianca nici gand sa se nasca, asa ca m/am dus la medicul meu si i/am spus ca nu mai rezist ca nu sunt gestanta ca un elefant si ca vreau sa imi declanseze nasterea, ca nu mai am timp sa il pierd de pomana cu una mica in burta si capricioasa.Medicul m/a internat in spital , deja aveam 2 saptamani peste termen, si stau eu ce stau acolo si se face ora 12, medicul nu mai aparea, asa ca am inceput sa ridic patul de fier din rezerva, cu gandul ca mi se rupe apa si asa apare si el in final, si cand aveam patul la nivelul ochilor apare si asta pe usa beleste niste ochii la mine si imi spune ca nu sunt sanatoasa la capl, si ca la ora 15 ma baga in sala de nasteri sa imi rupa membranele. dar pana la ora 15 mai era ceva timp, asa ca am inceput sa alerg pe scari, 3 etaje in sus, 3 in jos cu un burtoi mare de tot in halat.
La 15 mi-a rupt membranele si a plecat, eu am asteptat sa vina durerile alea cumplite si nu mai apareau, asa ca la 20 seara am trimis dupa el sa mai verifice odata daca am membranele rupte ca eu nu am decat contractii blande ca la ciclu, si a venit la mine, mi/a bagat 2 supozitoare in fund sa tac si dupa 30 de minute tipam iar dupa el ca se naste Bianca, el abia a catadicsit sa vina, dar odata intrat pe usa , abia a avut timp sa o prinda pe Bianca in sort ca a iesit ca o b.a.s.i.n.a. de repede, si eu care citisem Mama si Copilul de 100 de ori asteptam proicesul ala cu iesitul capului, un umar, pe urma al 2-lea umar, hahaha, Bia mea a iesit in 5 sec si cu 4 kile dupa ea.

La Miruna a fost si mai misto, m-am ingrasat ca la carte, si am nascut tot cu Suciu al meu la Polizu, numai ca de data asta m-am ingrasat numai 11 kg si nu 32 de kg ca la prima sarcina.Si la ora 10 dimineata , sambata, mi s-au rupt membranele in timp ce dormeam si m-am trezit uda toata, i-am spus Puiului ca mai am un pic si nasc si sotul meu mai ceva sa lesine, cred ca eu conduceam mult mai bine pana la maternitate, ca eram multttt mai calma decat el el nu mai stia nici ce sa fac cu mainile, ca sa nu spun ca a plecat fara ciorapi in luna ianuarie pe o zapada sanatoasa.
Eu una aveam varicela eram in a 7-a zi de eruptie, asa ca am nascut in biroul doctorului meu drag, cu geamul deschis la maxim, Miru a iesit la fel de usor ca Bia, dar ceva mai grasa si mai frumoasa.

Asa mai da. Parca altfel iti vine pofta sa nasti.
Dar, dupa cum se stie, nici o nastere nu e la fel ca alta si fiecare sarcina e diferita.

Eu am totusi incredere ca DD ne va fi alaturi si imi va da putere sa fiu tare pentru bebe.
Multumesc ca ai impartasit experientele tale cu mine.

Pupicei dulcei... scumpica Sexy-mama.

deci.....(sa incep ca la carte).....sexy nu ma pot opri din ras!!!! Rad si rad....si mi-au dat si lacrimile!

Honey iubito! Sa ai parte de o nastere usoara si sa ai un baietel rotofei si dragalas si cuminte. Sanatos mai ales!!! Si sa pui repede poze (instruieste sotul daca e nevoie) sa ii numaram si noi degetelele de la maini si de la picioare

Nastere usoara draga,Honey.Uite acus nasti si noi nu am mai vazut pozele cu burtica .Ai aratat vre-o citeva cu casa,dar abia te vedeai in ele
Dar tu Sexy nu esti sanatoasa,am ris cu lacrimi cu Sergiu

Si cand e termenul?...sa-ti traiasca si sa fie sanatos/oasa...ca cine stie ce a vazut doctoru' acolo.!!.. ...

Draga mea, tuturor ne-a fost frica.
Io credeam ca o sa mor
Eram elefantina, nu ma puteam apleca, ma miscam ca un vapor.
Trecuse termenul de 2 saptamani, asa ca mi-am facut bagajelul, m-am dus la spital.
dar surprise, dr. nu avea timp de mine, avea 3 sarcini extaruterine urgente , asta era luni dimieatza la ora 8, asa ca usoara ca un fulg am plecat acasa.
Ne-am inteles sa revin miercuri la ora 8 ca-i numai al meu si o sa nastem procvocat ca la carte.
Luni a trecut usor, marti mi-a venit pofta de ceva dulce si m-am dus cu omul jumate de oras la o anume cofetarie.
In drum am gasit la o alimentara macrou, asa ca am cumparat 2 kg.
Acasa le-am prajit si am mancat ca pentru 2,3,4 sau 5.
Dupa atata efort pe la ora 22 am adormit.
La ora 2:25 am avut prima durere, m-am trezit din somn.
Am constata ca mi s-au rupt memebranele, asa ca am facut dus si am plecat la spital.
Moasa m-a vizionat si a zis ca pana la ora 8 cand vine domnu dr. nu nasc, asa ca sa iau loc in salon, se facuse ora 3:30.
La ora 4:20 am simtzit ceva facand plosc( mai mult am auzit) si am rugat moasa sa verifice.
S-a impacientat ca nasc in pat, asa ca habar nu am cum am ajuns pe masa.
Stiu doar ca mi-a zis de 2-3 ori impine, sau stai si apoi am simtit o mare usurare.
In acele momente m-am gandit: Doar atat? De ce ma temeam io oare?
evident ca dr. nu a ajuns decat la vizita de la ora 9
Pot sa mai fac inca vreo 5-6 copii

Noroc ca motivele economice m-au temperat.
Dar de cate ori vad cate un copil mic imi pare rau ca m-am oprit la unul.

Nastere usoara!
Te asteptam sa ne spui cum se naste in America.

In Olanda e acum o moda sa nasti acasa, sa feresti copilul de microbii din spital si sa se nasca in mediul lui.
Se naste cu moasa, doar in caz de probleme de cheama medicul.
Io am ramasa cand am auzit. Nu erau de la tzara ci femei educate de la oras.

Sexy , am ras sa ma cocosez cum ai povestit !

Mda , mi-am adus si eu acum aminte de el ...uitasem . Mersi !

Acest mesaj a fost editat de danyhoney: 30-01-2008, 10:39 PM

honey, intreaba dr cu care o sa nasti de epidurala. Eu nu am avut parte de asa ceva ca la spitalul la care am nascut nu au anestezist pt asa ceva, dar am auzit ca face minuni. Nastere usoara iti doresc, bb sanatos, mancacios i cuminte. Iar tie refacere usoara si mult laptic.

Ce faci Iubita?Mai este atat de putin si vine bebe .Nastere usoara si sa fiti sanatosi .Asteptam vesti de la voi

Honey vad ca mai e putin putin! Nastere usoara si bebe sanatos! Eu astept sa vad ce e pana la urma...poate e totusi fetita...ce m-as distra .... asa ne-a facut si noua Alexia, mai aveam putin si nasteam si ea tot nu vroia sa stea sa vedem si noi ce e.

Stiu ca am mai postat povestea nasterii dar ti-o mai las inca o data ca poate iti mai scad morcovii

"De duminica 23.07.2006, ora 20:30 sunt mamica; avem o minune de fetita de 53 cm, 3360 g si scor Apgar 9.
Sambata (22.07) la ora 17 am fost la control, colul era deschis si scurt asa ca dr. m-a internat; la ora 19:00 mi-a facut 2 injectii ca sa incerce sa declanseze nasterea... am avut cateva contractii f. mici si apoi am dormit linistita pana dimineata cand s-a repetat procedura...acum, culmea, nici macar o contractie. Eram foarte dezamagaita si ma gandeam ca n-o sa nasc in ziua respectiva.... imi doream tare mult sa-mi vad fata. Pe la 11 dr. a zis ca mai incercam cu o pastila si daca nu se intampla nimic ma externeaza si ne vedem peste o saptamana...sau cand se rupe apa. Pana pe la ora 14 iar n-am simtit nimic, deja eram nervoasa si ma plimbam pe holul spitalului de mai aveam putin si faceam santuri.... sotul meu era acolo, la fel de nerabdator si de obosit ca si mine dar incerca sa ma incurajeze. La ora 14 a venit dr. de garda m-a controlat si a zis ca in 2 ore imi rupe membranele....am iesit pe hol si am inceput sa plang ca vreau sa vina nasterea de la sine nu sa-mi rupa el membranele....si atunci au inceput niste contractii maricele; asistenta l-a sunat si pe anestezist, acesta a venit si mi-a instalat cateterul...dupa spusele lui pe la 16:30 - 17:00 urma sa incapa administrarea anestezicului.
La 16:15 s-a rupt apa, la inceput a curs putin lichid.... ma si gandeam ca poate am facut pe mine si nu stiu eu ; m-am ridicat sa ii spun asistentei si in secunda aia am simtit cum tot lichidul se scurge; eram super fericita, urma sa nasc fara nici un fel de interventie...mai mai ca am fugit pe hol sa-i spun asistentei; contractiile deveneau mai puternice dar suportabile asa ca am zis sa mai asteptam cu anestezicul; m-a conectat la aparat sa urmareasca bataile inimii bebelui si contractiile mele si am ramas in pat cronometrand contractiile...inca nu erau regulate dar erau puternice.
La ora 17:00 deja aveam contractii la 3 minute si tineau cam 20 de secunde, am cerut anestezic si in 15 minute mi-au trecut durerile...era suportabil. Oricum gandul meu nu era decat ca o sa-mi tin puiul in brate in seara aceea si nu mai contau nici contractiile nici nimic.
Intre timp a venit si dr....m-a controlat si am vazut ca era cam nemultumit; mi-a zis ca nu ma dilat si ca astea nu sunt contractii.... adica durerea era ca la o contractie mult mai puternica dar ea era de fapt f. slaba.... n-am intrebat de ce...Nu mai aveam rabdare; eram deja de 24 de ore in spital si nervii mei erau intinsi la maxim, i-am spus sa-mi faca cezariana ca nu mai rezist si n-a vrut, nu era cazul ( acum ii multumesc ca nu m-a ascultat dar atunci imi venea sa-l strang de gat ) , am inceput sa si plang de nervi si deja nu mai stiam ce sa fac... langa mine era o fata careia i se rupsese apa pe la 16:45 si la 18:20 a nascut, numai la mine nu se intampla nimic; singurul lucru bun in momentul ala era ca auzeam bataile inimii bebelui si stiam ca e bine. A aparut si sotul meu in salon...cred ca l-a chemat dr. ca sa ma mai linisteasca... foarte bine a facut ca l-a chemat; vazandu-l acolo si vorbind putin cu el m-am linistit si am asteptat clama sa vad ce se intampla. Incepusera contractiile puternice si am mai cerut anestezic, i-am spus sotului sa merga in sala de asteptare si am inceput sa urmaresc mai atenta contractiile; dr. a venit si s-a aratat mai satisfacut de situatia mea.... asta pt. 20 de minute cand mi-a zis ca mai dureaza cel putin 2 ore pana nasc....era aproape ora 20:00...cand l-am auzit iar m-a apucat plansul.... totul era de fapt pe fond psihic, nu ma durea nimic f. tare dar nu mai aveam rabdare... M-am uitat la ceas si era 20:05 atunci am chemat asistenta si i-am spus sa mai bage anestezic pt. ca eu o sa nasc ... anestezic a mai pus dar nu m-a crezut ca nasc.... aveam dilatatie 8, la 20:15 am inceput sa simt nevoia sa imping ... cum nimeni nu se astepta sa nasc asa repede nici dr. nici asistenta nu erau langa mine, am strigat la asistenta si cand a venit a inceput distractia, eu ii spuneam ca nasc ea se uita la aparat si zicea ca nu am cum asta de 2-3 ori, m-am ridicat singura in picioare si am plecat spre sala de nasteri.... sarmana asistenta nu mai stia ce sa faca mai repede sa ma tina pe mine sa nu cumva sa cad, sa tina perfuzia...sa-l cheme pe dr. ; am fost cam inconstienta in momentul ala dar simteam ca atunci nasc.... dr. cand a auzit ca e chemat a fost si el la fel de surprins pana sa ajunga el la mine eu eram deja pe masa si in timp ce el se imbraca eu am si impins o data; mi-a explicat repede cum sa imping corect ca sa dureze putin si a zis ca nasc imediat.... asa a si fost am impins de 4-5 ori si gata, am simtit cum a iesit bebelina.
in momentul ala am uitat si de durere si de nervi si de cat plansesem pana atunci si m-am ridicat in capul oaselor sa o vad...era asa de micuta si zgribulita ... pentru mine era superba, au pus-o pe burta mea si imediat a incetat sa planga; a incetat ea si am inceput eu, acum plangeam de bucurie, am pupat-o si au plecat asitentele cu ea. Intre timp dr. scosese si placenta si eram aproape gata, m-au mutat intr-un salon langa sala de nasteri si am ramas acolo pt. urmatoarele 2 ore.
Cat au durat la mine interventiile dupa nastere sotul meu era deja la sectia de copii cu aparatul foto in mana; a venti la min, am vazut pozele si ....normal... am mai plans putin; eram si sunt extrem de fericita, acum ma amuza toate "peripetiile" nasterii, nu-mi mai aduc aminte de nici o durere, tot ce conteaza e ca suntem toti bine si sanatosi si ca bebelina e langa noi.
Va doresc tuturor nastere usoara ca a mea si asteptare mult mai mica decat am avut eu.... pt. mine asta a fost partea cea mai grea.
Nu stiu cat de bine m-am expriamat in cuvinte dar n-am crezut ca putem avea ca parinti asemenea trairi... cand o vad imi dau lacrimile de fericire. Aducerea Alexiei pe lume e cel mai bun lucru pe care l-am facut!"

Inca mai sustin ultima fraza...inca nu am facut ceva mai bun





Iubita eu am nascut cu peridurala si crede-ma ca este MANA CEREASCA, sa tot nasti asa. Te bate gandul de inca un bebe?