sursa - Asociatia ECO-EUROPA
S.O.S - BUCURESTI 2007

BUCURESTIUL - CEL MAI MARE ASPIRATOR UMAN DE NOXE AUTO DIN EUROPA

Asociatia ECO-EUROPA atrage atentia si solicita dezbatere publica
asupra fenomenului de poluare (intoxicare) excesiva la care sunt
supusi locuitorii bucuresteni prin inhalarea (involuntara) zilnica de
cantitati uriase de noxe auto (emisii carbogazoase cancerigene)
produse de traficul auto suprasaturat si "scapat de sub control" din
Bucuresti.

Anual se adauga apoximativ cate 130 - 150.000 de noi automobile in
Bucuresti pe aceiasi infrastructura proiectata acum 20 de ani pentru
un nr de MAXIM 200.000 de automobile. Bucurestiul a devenit capitala
fumului, nervilor (din cauza uriaselor ambuteiaje din intersectii),
capitala zgomotului si vibratiilor (uzura parcului auto din Bucuresti
depaseste 7 ani,), capitala supraaglomerarii si lipsei de spatiu
(confortul - toate trotuarele marilor bulevarde din Bucuresti sint
ocupate de automobile stationate sau parcate), capitala benzinarilor
auto (intalnim "aroma" combustibililor auto in medie la fiecare 300 m
in Bucuresti), capitala garajelor auto betonate pe spatiul verde din
spatele blocurilor de locuinte (avem cam peste 100.00 de astfel de
garaje neautorizate care ocupa peste 1.000.000 mp in Bucresti).

Toate acestea pe fondul reducerii drastice (peste 2/3) a zonelor verzi
din Bucuresti (in 1989 aveam 37 milioane mp de spatiu verde si acum
mai avem sub 13 milioane mp) Prezentam sumar o analiza laborioasa
realizata de Asociatia ECO-EUROPA (consultare rapoarte publice,
documentare, cercetari, studii proprii, samd) care evidentiaza
gravitatea deosebita a situatiei:

- Cele doua milioane de locuitori ai Bucurestiului inspira zilnic
resturile gazoase cancerigene ale celor aproximativ 1,5 milioane de
automobile din trafic, cu tot cu cele aflate in tranzit sau venite
pentru aprovizionare.

Comparativ, in 1990 aveam 136.000 auto inregistrate pe aceiasi
infrastructura si cam acelasi nr de locuitori. Aproape 40% din
automobilele care circula in Bucuresti functioneaza inca pe baza de
benzina cu plumb....Cam un Kg de plumb pe an este eliminat de fiecare
masina. Aceasta substanta deosebit de nociva distruge calciul din
oase, generand saturnism, decalcifieri, femeile nasc copii anemici, cu
un intelect scazut si un comportament in general deviant cand cresc.

In UE benzina cu Pb a fost interzisa de 10 ani. Traficul rutier
bucurestean produce peste 2.000.000 tone de substante nocive anual cu
efecte extrem de grave asupra starii de sanatate a locuitorilor
provocand si deteriorarea accentuata a factorilor de mediu, fiind una
dintre cauzele principale ale celor peste 20.000 cazuri anuale de
deces datorate unor diferite stari maladive (afectiuni ale aparatului
respirator, cardio-vascular, psihic), copii nascuti cu malformatii sau
intoxicati cu plumb, dar si pentru cresterea temperaturii mai mult
decat media pe tara; Mai nou fiecare al saptelea copil din Bucuresti
sub 18 ani suferea de astm.

Dragos STAN
Presedinte
Asociatia ECO-EUROPA

Ex : INTERVIUL Saptamani AMOS NEWS (05.06 - 09.06.2007)
Sursa :
Amos News :: Dragos Stan, presedintele Asociatiei Eco-Europa ::
Autor: Oana MATEI

Miercuri, 07 Iunie 2006 - 08:30 AM
Stirile AMOS News pot fi preluate de catre mass-media doar cu
specificarea sursei.


Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana - asa rezulta
dintr-un studiu al asociatiei Eco-Europa. Lunar bucurestenii inhaleaza
166 de mii de tone de substante nocive. Acestora li se adauga alte 273
de tone de praf pe kilometru patrat. Despre toate aceste probleme ale
Capitalei, carora edilii nu le dau de cap, intr-un interviu in
exclusivitate cu presedintele asociatiei Eco-Europa, Dragos Stan.

A.N.: Cum ati strans aceste date din studiu, domnule Stan?

D.S.: Asociatia Eco Europa a facut o evaluare a studiilor
autoritatilor din 1990 pana acum. Si am ajuns la concluzia ca exista
studii care nu coincid - primariile de sector au anumite date,
Primaria Cpitalei care are o directoe de mediu are alte date,
Ministerul Mediului are alte date. Noi le-am luat pe toate, am luat si
informatii de la DSP, de la RAR ai am constatat o agravare a starii
mediului in Bucuresti.

A.N.: Care este cel mai important factor poluant in Bucuresti?

D.S.: In Capitala cea mai mare poluare e datorata traficului auto. In
1990 erau inregistrate 136.000 de autoturisme, acum avem 1.500.000 de
masini, pe aceeasi infrastructura proiectata acum 30 de ani. Cele doua
milioane de bucuresteni inspira aceste reziduri cancerigene. In plus
40 la suta dintre ele merg pe benzina cu plumb, care in Uniunea
Europeana este interzisa inca de acum 10 ani.

A.N.: Si cea mai afectata zona?

D.S.: In zona Universitatii statul 3-4 ore e echivalentul a 3-4
pachete de tigari fumate. Din proprie experienta va spun ca, dupa doua
ore apare o stare de ametala, dupa inca o ora stare de voma, iar dupa
alte doua o stare de lesin. Chiar daca indicatorii arata valori
normale, reactia organismului uman e evidenta.

A.N.: Cred ca si vechimea masinilor care circula isi spune cuvantul...

D.S.: Pe langa poluare o problema este si in ceea ce priveste parcul
auto care are o vechime de peste 7 ani. Tendintele sunt ascendente si
observam haosul creat in zonele centrale si nu numai - zgomot,
claxoane, nervi. Tendinta de crestere anuala este de 150.000 de
autovehicule. Pentru aceste masini trebuie sa asiguram confortul si
facilitatea de a le alimenta, astfel ca si service-urile s-au
inmultit, iar la 300 de metri avem o benzinarie. Nu e suficient ca am
ocupat trotuarele si ca arterele de circulatie sunt imbaxite, acum
construim si benzinarii. De altfel avem si un bulevard al
benzinariilor - bd Mihai Bravu- de la Calea Vitan pana in Berceni.
Sunt 16 benzinarii pe 700 de m patrati.

A.N.: Ar putea vegetatia sa amelioreze situatia?

D.S.: A fost defrisat si cordonul de protectie din jurul Capitalei. In
1990 aveam 37 de milioane de spatiu verde. In 2003 aveam 17 milioane.
Acum, urmarind tendinta descendenta, avem 13 milioane si tot se
defriseaza. Suntem intr-o zona de campie, in Campia Baraganului, si,
neavand cordon forestier, simtim praful care ne intra in plamani. Avem
273 de tone de praf pe km patrat.

A.N.: Avem noxe, avem praf, putina verdeata. Ce ne mai afecteaza?

D.S.: Pe langa emisiile cancerigene avem aglomeratie urbana - si din
acest punct de vedere Bucurestiul e un oras in care nu-ti doresti sa
locuiesti. Avem 9009 locuitori pe km patrat in conditiile in care
Berlinul are 3905, Viena 3850, iar Bratislatva 1206. De aceea noi
suntem printre cei care sustim proiectul Bucurestiul metropolitan.


A.N.: E si lipsa gropilor de gunoi ecologice o problema? Sau nu
conteaza unde ajunge gunoiul, daca tot e ars?

D.S.: O situatie deosebita e creaza deseurile. In ultimii 15 ani am
trecut la scara larga pe peturi. Cantitatile sunt uriase - 1 milion pe
saptamana. Acestea se duc la cosul de gunoi, apoi acesta e dus la
gropile ecologice ale orasului unde se ard alaturi de celelalte
gunoaie. Fumul acesta e foarte toxic si contine emisii de dioxina -
una din cele mai toxice substante care este si bioacumulativa, adica
odata intrata in organism n-o mai scoate nimeni. Fumul e adus in oras
unde deja avem noxe, praf si zonele verzi reduse drastic. Calitatea
apei este iar o problema grava - cea din adancuri, cea mai buna, e
folosita in industrie. In cea de suprafata bagam clor peste norma
admisa. Gustul si mirosul o dovedesc. Daca faci dus, dupa 15 minute
aburul te sufoca. Solul din jurul orasului e poluat, in special in
zona Pantelimon e contaminat cu plumb.

A.N.: O situatie destul de inspaimantatoare. Una peste alta- este
Bucurestiul cea mai poluata capitala europeana?

D.S.: Oricine vine in Bucuresti poate simti ca e cea mai poluata
capitala europeana. Studiile Directiei de Sanatate Publica arata o
crestere cu 20 la suta a incidentei bolilor de plamani, de
respiaratie, boli ale sangelui, avand o legatura directa sau indirecta
cu poluarea. Fiecare al saselea copil sub 17 ani sufera de astm.

A.N.: Ce solutii vedeti pentru ameliorarea situatiei?

D.S.: Tramvaiele electrice, autobuzele electrice, introducerea mai
multor linii de metrou usor, incurajarea transportului cu scuterul si
bicicleta. In multe zone din Occident acesta a devenit un mod normal
de a se circula.

Din pacate asta este realitatea si de asta inca stau pe ganduri daca sa imi iau masina sau nu. Uneori simt ca mi-ar fi de zeci de ori mai usor cu o masina sa ma ajute la o treaba, dar de cele mai multe ori ma gandesc cati nervi mi-as face in trafic, in parcari prin oras si chiar in parcarea din fata blocului, care e suprapopulata.

Ce se poate face sa iesim de aici? Sa ne mutam din capitala?

eu ma gandesc foarte serios sa-mi iau un scuter. numai ca mi-e lehamite de cum arata si asfaltul pe soselele din bucuresti si mi-e teama sa nu-l rup in 2 zile.

in Budapesta se circula foarte mult cu bicicleta si scuterul si parca exista si respect in trafic pentru mijloacele astea...In Italia nu mai vorbesc, era raiul scuterelor, motocicletelor si bicicletelor!

}{