De foarte curand am pierdut un prieten. Colegi de liceu si mai apoi de facultate, timp de 8 ani ne-am vazut aproape zi de zi.Am ras impreuna, ne-am certat, ne-am impacat, am tremurat impreuna in fata tezelor intai, in fata examenelor mai apoi, ne-am iubit o perioada, ne-am despartit pentru a redeveni prieteni. Am crescut, ne-am maturizat, am discutat despre ceea ce ne dorim de la viata, ne-am impartasit visele, aspiratiile, ne-am revoltat adolescentin, ne-am resemnat crezandu-ne deja adulti, maturi, chibzuiti. Ne-am scris bilete furisate pe coli rupte din caiete, in care ne puneam iubirea-n versurile celor mai dulci melodii, am dansat nebuneste la petreceri, pe malul apei, prin parcuri. Am baut impreuna prima sticla de vin, am fumat impreuna pe ascuns, am suferit impreuna la revolta parintilor impotriva deciziei de a ne casatori…..aveam 18 ani.
Z.L. a murit la 27 de ani.
Unul dintre cei mai talentati violonisti ai generatiei mele si-a gasit sfarsitul asfixiat cu o imbucatura de mancare. A murit in chinuri groaznice, de unul singur, incercand cu disperare sa mai respire macar o data.
Am primit vestea printr-un email. Incaperea a inceput sa se invarta in jurul meu, o durere cumplita sa-mi pulseze in tample…..apoi au venit lacrimile. Un plans al revoltei, o furi oarba impotriva soartei, impotriva absurdului mortii unui tanar.Am plans mocnit, in pumnii stransi a ura, ore in sir.
Traziu revolta mea s-a indreptat asupra lui. Tin minte ca ma intrebam in nestire: cum poti sa fii ata de prost incat sa mori inecat cu propria-ti mancare? Il detestam pentru moartea sa ce mi-a produs atata suferinta.
Mi-e greu sa spun ce simt astazi. Inca traiesc cu un nod in cosul pieptului, inca-mi mai dau lacrimile din cand in cand. Furia insa, a disparut, lasand loc….resemnarii?N-as putea spune, e prea devreme, dar cred ca despre asta este vorba.
Uneori tresar vinovata si ma intreb: oare am suferit destul timp, destul de profund? Apoi zilele merg mai departe, cotidianul ma fura gandurilor.
Odihneste-te in pace prieten drag si iarta-ne ca, prinsi de viata, incet-incet te vom uita!
_noni_
14-05-2007, 10:49 AM
condoleante!
cuvintele sunt de prisos in astfel de cazuri...nu te simti vinovata, suferinta ta nu-l poate aduce inapoi si mai mult, noi nici macar nu putem intelege de lucrurile se intampla astfel. e Cineva deasupra noastra care hotaraste si ratiunea Lui e suprema!
eu ieri l-am visat pe bobi, mort, cu ochii scosi, m-am speriat ingrozitor, nici nu pot sa pun in vorbe ce-am simtit, m-am trezit pentru ca, chiar daca visam, ceva din mine imi spunea ca trebuie sa deschid ochii si sa constat ca e doar un cosmar. si acum simt o durere sfasietore in piept.
si dupa visul de ieri noapte, azi-noapte l-am visat pe fratele meu (care a murit acum 14 ani, la varsta de 9 ani...)...murea din nou si in acest vis...am uneori vise cutremuratoare cu el...uneori e cu noi, toata familia, si traim ca si cand nimic rau nu s-ar fi intamplat, alteori retraiesc ultimele lui clipe de viata si suferinta de dupa...nici eu nu inteleg rostul acestor intamplari...
e bine sa spunem o rugaciune in astfel de cazuri si sa gandim pozitiv.
}{
Condoleante, sunt fara cuvinte...
Se spune ca atunci cand visezi pe cineva care a murit este bine sa dai de pomana, eu asa fac de fiecare data cand o visez p mama, si mi s-a intamplat sa o visez ca avea pofta de salata de vinete, sau ca ii era sete si ziua urmatoare imediat am dat de pomana, nu neaparat ce visasem eu ca are ea pofta
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si cu timpul nu il vei uita dar te vei resemna si vor exista momente in care iti vei aduce aminte de el, chiar daca in treacat iti va trice prin minte, pentru cateva secunde
lilianab
15-05-2007, 08:48 AM
Condoleante!
Striu cum e sa pierzi in moarte pe cineva care a insemnat foarte mult pentru tine.E durere,e furie,e marea intrebare:DE CE?DE CE EL(EA)...Sunt lacrimile care pandesc la colt si care iti curg pe obraz cu prima ocazie cand iti apare in amintire si e durerea apasatoare din piept si neputinta....Cu trecerea timpului lacrimile dispar si locul lor il va lua un zambet trist de aducere aminte.Iti vei aminti tot ce a fost frumos ,toate calitatile acelui om...Important e ca nu il vei lasa sa moara..de tot,pastrandu-i amintirea,vorbind de el ca si cum ar fi inca printre noi,doar ca plecat undeva unde nu-l poti intalni....Eu asa am facut.Sunt 3 ani de cand nu-mi pot intalni bunica,dar vorbesc de ea,imi amintesc si povestesc toate intamplarile traite alaturi de ea si astfel,mereu e cu noi...
sunshine
15-05-2007, 10:56 AM
Ma bucur ca ati deschis subiectul asta.....se implinesc 1,5 luni de cand am pierdut un om foarte drag mie....e vorba de tatal meu

....a murit cu 40 zile inainte de a se naste nepotul lui.....eu inca sunt coplesita de pierderea lui, parca il tot astept sa se intoarca de undeva....si pentru ca am fost mai rece cu el, nu-mi amintesc sa-i fi spus vreodata cat de mult il iubeam, iar acum ma intreb daca a stiut cat de important a fost in viata mea si cat de mult l-am iubit...Ma uit la copilasul meu si ma gandesc cat de mandru ar fi fost de nepotelul lui....E tare nedreapta viata asta....Cica toate se intampla dintr-un motiv anume, dar de multe ori depaseste logica noastra.....
Din greseala asta am invatat sa fiu deschisa cu copilul meu si sa-i fiu prietena si mama

, indiferent ce s-ar intampla si sa-l sustin mereu, sa stie intotdeauna cat de important e pt mine si cat inseamna pt mine...e viata mea....
Trebuie sa fim puternici si sa trecem peste toate greutatile vietii, dar uneori e cumplit de greu sa facem asta...
Condoleante! Ce as putea spune....il vei pastra in inima ta, iti vei aminti momentele frumoase petrecute impreuna si poate , cu trecerea timpului, durerea se va atenua....sper.....ai grija de tine..
Titou
15-05-2007, 09:11 PM
Condoleante ,este pacat ca se sfarseste asa de repede o viata atat de complexa.
danyhoney
15-05-2007, 10:04 PM
Imi pare rau ca nu pot scrie altceva inafara de CONDOLEANTE !!!!!
Daca as continua sa scriu , as scrie despre cel mai drag unchi al meu care ....... Dar ma bine ma opresc ! E aproape 1 an de cand ne-a parasit si inca ma mai doare plecarea lui !! Candva , sper , ma voi putea gandi la el fara sa plang ! Candva.....
temnitatimpului
21-09-2007, 09:44 PM
Condoleante !
am trecut si eu printr-un caz asemenator ...

te schimba astfel de situatii
axe10
22-09-2007, 04:20 PM
Condoleante
Eu. Dumnezeu sa-l ocroteasca in ceruri!
CITAT(_noni_ @ 14-05-2007, 11:49 AM)

condoleante!
cuvintele sunt de prisos in astfel de cazuri...nu te simti vinovata, suferinta ta nu-l poate aduce inapoi si mai mult, noi nici macar nu putem intelege de lucrurile se intampla astfel. e Cineva deasupra noastra care hotaraste si ratiunea Lui e suprema!
eu ieri l-am visat pe bobi, mort, cu ochii scosi, m-am speriat ingrozitor, nici nu pot sa pun in vorbe ce-am simtit, m-am trezit pentru ca, chiar daca visam, ceva din mine imi spunea ca trebuie sa deschid ochii si sa constat ca e doar un cosmar. si acum simt o durere sfasietore in piept.
si dupa visul de ieri noapte, azi-noapte l-am visat pe fratele meu (care a murit acum 14 ani, la varsta de 9 ani...)...murea din nou si in acest vis...am uneori vise cutremuratoare cu el...uneori e cu noi, toata familia, si traim ca si cand nimic rau nu s-ar fi intamplat, alteori retraiesc ultimele lui clipe de viata si suferinta de dupa...nici eu nu inteleg rostul acestor intamplari...
e bine sa spunem o rugaciune in astfel de cazuri si sa gandim pozitiv.
}{
Noni...se vede ca o sa fii mamica....astea sunt vise de gravida...o sa incepi mai tarziu sa visezi de copil, de nastere...se produc schimbari in tine, subconstientul o ia razna...stai linistita ca nu inseamna nimic.
buretel
01-11-2007, 11:12 PM

Crenguta, condoleante si putere sa treci peste
nusarich
22-11-2007, 09:52 AM
Gigelu, condoleante! Doamne, mor atat de multi tineri in ultima vreme...
michelle
22-11-2007, 10:10 AM
Dumnezeu sa o odihneasca!