Radeti de om cand nu e atent, de aia m-am inecat cu ciorba
Eu nu stiu ce sa zic de Remy: ori am cel mai mare noroc, ori cel mai mare ghinion caci e total imprastiat

. Pot sa ii arunc tot ce vreau ca nici nu observa, nu e atasat de nici o haina si nici nu prea stie bine ce e prin sifonier. Are o gramada de lucruri cumparate pe care inca nu le-a purtat si cand il intreb de ce nu isi ia cutare tricou, el nici nu stie ca exista macar, se minuneaza cand il vede, nu isi aminteste cand l-a luat

. Acum cateva seri ne-am certat, adica eu am tipat ca descreierata si el nu zicea nimic, ca de obicei

caci atunci cand cauta ceva in sofonier mereu deranjeaza tot si mototoleste si celelelate haine calcate. Asa ca l-a pus

sa isi caute o anumita pereche de boxeri si mi-a ravasit toti chilotii mei pe care ii impaturesc cu mare grija. Cand am vazut

parca s-au strans toate datile cand a ravasit hainele si s-a facut o mare de nervi in capul meu si am inceput sa tip si sa urlu ca i-am zis de atatea ori sa fie atent si el iar a deranjat hainele... si am scos sertarul din sifonier si am rasturnat tot din el pe pat si i-am zis ca nu vin la culcare pana nu e totul aranjat

. Dar le-a strans saracul si le-a aranjat aproape la fel de bine ca mine si cand a terminat si m-a chemat la somn, ca eu eram in salon, a zis ca o sa fie mai atent ca tare greu e sa aranjezi toate alea

. Oricum, nu l-a tinut mult ca aseara i-am gasit blugii facuti punga pe scaun, in loc sa ii puna frumos pe spatar dar nu i-am mai zis nimic. Azi a plecat cu ei varza si ma uitam la el dimineatza cu un zambet d-ala