Situatia e asa: momentan sint debusolata, si am nevoie de o unealta care sa ma tina pe directie (asta va fi jurnalul in care fara prea multe floricele si poezii am sa trec meniuri, am sa numar macro si micro nutrienti, etc etc etc). Ca instanta suprema, apelez si la indreptarul de punctuatie, WW.
Despre mine:
-aproape 27 de ani, 1m74, 69 de kg acum (69.6 luni dimineata, 68 acum 2 saptamini). Nu cred in kg prea mult, mai mult orientativ, dar cred in body fat. Momentan sint la 23, am avut si 29 si ceva demuuult.. i haaa Telul e undeva pe la un 17, n-am de unde sa stiu la cite kile se poate intimpla (se poate si la 67, se poate si la 57, important e stratul sa se reduca)
Stilul meu de viata: foarte activ, servici solicitant "la cap", copil de 7 ani jumate care trece in clasa a 3a in toamna, sint si eu si la scoala, zile in care ies la 7 dimineata si intru la 9 jumate seara.
- vegetariana, vegana in timpul Posturilor ortodoxe mari si mici; activista in ce tine de drepturile animalelor, mediu, chestii trestii - tot felul de cauze din astea pierdute; road runner; si last but not least, dansez intr-o trupa. Imi place sa o tai pe coclauri, sa citesc, sa invat cit mai mult, sa ma ocup de fotografie, sa visez mult si sa aim high
Stilul meu alimentar (tintesc spre "ca la carte"):
- respect piramida alimentelor
- respect principiile de baza: cel putin 23 g fibre pe zi, cel mult 2400 mg sodiu, cel mult 9 g grasimi saturate, proportiile de baza pt carbi, grasimi si proteine (grasimi 20-35%, carbi 45-65%,proteine 10-35%), imi urmaresc aportul de vitamine si minerale (nu numai eu, si al meu sot, si mai ales pentru copil)
- nu (mai) beau DELOC, nu (mai) fumez, nu beau sucurele, nu bombonele, nu aia, nu aialalta
Sport:
- alergat in principal (desi acum sint intr-o mica pauza autoimpusa, si din cauza asta n-am sa-mi ating telul pina in septembrie - un 10k road race)
- free weights in general pentru ca scripetii nu ma satisfac indeajuns (dar folosesc citeaodata)
- dansat (cu repetitii de cel putin 2 ore de cite cel putin 2 ori pe saptamina - mai dese inainte de spectacole)
-cardio kick (mai ales cind sint nervoasa.. dau in sacul ala de-i zboara fulgii)
Ce s-a intimplat de s-a ajuns aici acum:
totul a fost bine si frumos pina prin aprilie cind am inceput sa deraiez. Prindeam cite 2-3 ore de somn pe noapte, examene cite 1-2 pe saptamina (in perioada februarie-mai), responsabilitati, copil de educat, de dus la karatele lui, la inot, de asistat la lectii si citit, ma rog... ca o mama, tot tacimul.
Am inceput sa nu mai alerg des pentru ca erau zile cind ieseam la 7 am din casa si intram la 9 jumate seara, si pentru ca nu prea intruneam cele cel putin 6 ore de somn.
M-am redresat, am recidivat, m-am redresat iar, am recidivat iar, si tot asa. Mai o pizza la prinz ca n-aveam timp sa pregatesc pentru cind eram plecata de acasa, mai o aia, mai o aialalata.
S-a terminat aprilie, a inceput mai, lucrurile pareau ca intra in normal, serviciul mergea lin si frumos (a, alta chestie fuse ca prin ianuarie am aflat ca pe perioada ian-aprilie sint fara servici). Nu am fost back on track, da' incepea sa fie ok. A inceput stresul cu dansatul, oricit mi-ar place e destul de greu sa dansezi in public, mai ales la 39 de grade, umezeala si dupa o zi infecta la servici.Oricum, parea destul de bine, se apropia vacanta de vara la copii (27 iunie), credeam ca am sa apuc sa aduc lucrurile la normal.
DAR, cineva drag a cazut intr-un adinc somn, iar in vreo 2 saptamini s-a hotarit ca si-a incheiat socotelile cu viata pe acest pamint (asta s-a intimplat saptamina trecuta). Desi e un eveniment scris in legea firii omenesti, cind se intimpla da totul peste cap. Am ramas debusolata si goala, si nu prea mi-am revenit.
Pe de alta parte STIU ca daca nu am grija de mine oricum nu rezolv nimic, realitatea e aceeasi...Asa ca am zis sa string din pumni si din dinti si sa-mi revin. Si am inceput de luni. E de datoria mea in fond si la urma urmei sa ma tin sanatoasa pentru mine si pentru cei apropiati.
In plus, in vreo 10 zile avem un spectacol mare si important, pentru care tre' sa fiu in super forma, chiar daca pe dinauntru mie inca mi se rupa pamintu'n doua). Asa ca... pe cai!





