Buna dimineata!
Am venit sa va spun ca aseara am trait cea mai nasoala situatie de cand sunt!
Am luat copilul de toarta si am zis sa mergem sa vedem bradul enorm de la Unirea. Trebuia sa ma prind cam ce nebunie este din clipa in care am intrat la metro si am vazut cata lume astepta si faptul ca am luat al doilea tren din cauza de aglomeratie. Am ajuns binishor la Unirea in statie si am vazut asta:

Dar totusi am continuat, am ajuns aproape de suprafata si devenea din ce in ce mai rau. Am dat vina pe aglomeratia de la metro dar inca nu vazusem tot!
Cand am iesit la aer, langa BRD-ul din piata Unirii...nebunieeeee...toata lumea era claie peste gramada, din toate partile impingeau...copilul il aveam de mana si am realizat ca trebuie s-o ridic ca altfel riscam sa se asfixieze acolo. Am luat-o in brate si i-am zis sa ma tina strans de gat. Ii ziceam intr-una sa se tina bine de mine si sa stea linistita ca e cu mami. Cred sa erau 10 persoane pe un metru patrat!
Mi-am dat seama ca , intr-un fel sau altul trebuie sa ies de acolo, dar in nici o parte nu ma puteam deplasa. Atunci dinspre strada au venit cu un avant sa ne impinga spre Panipat, din sens opus impingeau oamenii si ziceau ca este o groapa si ca pe acolo nu se poate trece.Noi cei care iesiseram de la metro eram prinsi la mijloc si stransi ca in menghina. Cu chiu cu vai am reusit sa ma deplasez incetul cu incetul spre Hanul lui Manuc si sa ies din stransoare. Am iesit intr-un locsor mai liber (pt ca toata nebunia era la iesirea de la metrou) si am lasat-o pe Alexia jos. De abia atunci saracutza a inceput sa scanceasca. Si imi multumea ca am aparat-o si am scos-o de acolo. Am calmat-o, ne-am tras sufletul si am privit si noi in sfarsit bradul. Am facut chiar si o poza,doua!

Mi-am jurat ca nu ma mai bag la metrou si m-am gandit cum as putea ajunge acasa cu copilul dupa mine. In primul rand am zis sa ocolesc piata, asa ca am mers pe cheiul Dambovitei pana la Opereta, am traversat pe langa restaurantul Bucur, si printre blocuri am ajuns aproape de linia de tramvai care intoarce la Unirea. Tot pe margine, pe margine am intrat pe bulevardul spre Budapesta...si deja se daduse drumul la circulatia masinilor (care cred ca de fapt fusese oprita de multimea de pietoni) gandindu-ma ca daca merg pana la Tineretului o sa pot intra la metrou si sa ajung acasa. Nu am avut nici cea mai mica sansa, in intersectie la Sincai a stat pret de 10 minute o salvare cu sirena pornita neputand sa treaca....iar lumea care se scurgea spre metrou...nu, nu era solutia optima. Mi-am luat inima in dinti si dupa ce ne-am odihnit nitel pe o banca am luat-o prin parcul Tineretului , am traversat ca multa alta lume si am ajuns acasa dupa 3 ore de cand plecasem . Pentru cine nu stie zona...vreau sa va spun ca sunt cel putin 3 km in linie dreapta, plus ocolishurile facute din Pta Unirii pana la noi acasa. La un moment dat Alexia obosise si ca sa o fac sa uite, pentru ca nu o puteam cara in brate, mi-a spus o poveste inventata despre un "nufar de leac"...si un topogan batran. Acasa am spalat-o (noroc ca o imbracasem bine-bine si nu i-a fost frig!!!-eu in schimb aveam dorsalul si coapsele inghetate....) i-am dat o portie de nurofen preventiv si un pahar de lapte si in 5 sec a adormit. Eu eram farnta si de brate si de mijloc...de la tinutul in brate....
Asta a fost aventura serii.....
Niciodata nu o sa mai merg la astfel de manifestari....copii pierduti, urlete de femei si barbati disperati...si niste politisti depasiti de situatie.
Pozele sunt cam intunecate...asta e...nici macar alea nu au iesit perfect cum trebuia sa fie seara trecuta!