Hai sa-ti zic cum am facut eu: in primul rand imi ajunsesera si mie multe chestii pana peste cap, si ce ma deranja cel mai tare era ca nu ma asculta si nu ma credea nimeni, pentru ca eu eram cea nou venita, iar individa care ma acuza de niste chestii inventate era cea crezuta , ca deh, ea era cea veche...
Intamplarea fericita a facut ca exact in dimineata in care m-am hotarat sa plec am si primit o alta oferta de munca, si apoi au venit alte cateva. Pot sa zic ca am fost o mare norocoasa, pentru ca acum am ajuns sa fac ceea ce imi place, datorita unei intamplari nu prea fericite.
Asa ca m-am dus si mi-am prezentat demisia, pe motiv ca am primit o oferta de job mult mai buna, si astfel am reusit sa evit si alte explicatii, pentru ca oricum imi faceau scarba

Mult succes si la tine, dar gandeste-te bine daca vrei s-o faci. Eu una, am fost convinsa si nu mi-a mai pasat nici de ce zice lumea, nici de zilele pe care le-am mai avut de petrecut acolo, ca la mine au fost putine, intrerupand contractul prin "acordul partilor", care nu presupune o perioada fixa de preaviz ci o data de incheiere a contractului de munca care se stabileste prin acordul partilor, si care poate fi si a2-a zi daca te intelegi acolo.
Eu am avut noroc de o tipa super la hr si niste superiori la fel de super in state si lucrurile s-au rezolvat repede.
Locul de "Buna ziua! " am incercat sa-l pastrez si eu pentru ca erau acolo cateva persoane cu care chiar am ramas buna prietena si care mi-au inteles sitatia, pe de alta parte pot sa zic ca erau alte cateva pentru care nici macar nu merita sa zici "buna ziua!". ma gandesc ca peste tot vor fi situatii unde cu unii ramai prieten, iar altii chiar nu conteaza.
}{