Hai sa va spun si eu:
ieri m-am intalnit cu fratele din Germania, care in drum spre casa a oprit si langa Budapesta sa ne intalnim. Le-am luat sa le trimit nepoatelor mele, 2 fete de 17 respectiv 18 ani doua bratari din aur, ca dehhh sunt matusica lor si sa nu ma fac de rusine ca nu le trimit nimic sau ca le trimit ceva ieftin. Fratelui i-am luat doua sticle de vin scumpe, de-alea de care sa vand aici turistilor. Intalnirea a fost super cu mici + si - uri, imi iubesc fratele...
Dar nu-l pot intelege. 1 ca a fost cu masina si ar fi facut 15 minute cu masina sa intre pana in oras sa vada unde stau si cum imi duc viata, sa stam la povesti la mine-n casa... In schimb el a preferat sa ne intalnim la o Cora de pa langa autostrada. Ne-a luat mie si prietenului 2 ore sa ajungem acolo, si 2 ore sa venim acasa, si-am mai stat vreo 2 ore sa-i asteptam

. Asa ca ieri toata ziua am fost pe drumuri, n-am mancat mai nimic, am fost tot pe fuga. Ce m-a deranjat e ca am dat o gramada de bani pe cadouri si mai ales pe cele 2 bratari, iar fratele a luat cadourile, a deschis portbagajul si le-a plasat in mijlocul unor legume si verdeturi primite de-acasa din tara. M-am simtit foarte prost, mai ales ca pt mine a fost totusi o suma frumusica data din buget
In fine, ieri abia daca am mancat ceva... in timpul zilei pt ca n-am prea avut unde si cand, seara de suparare. Am ajuns acasa si m-a apucat un plans... prietenul a crezut probabil ca n-oi fi normala, de ma ia plansul din senin...
Scuze, stiu ca am fost foarte off topic si fara sens, dar chiar nu mai stiu ce sa cred... Oare oi fi eu nebuna si ne-normala ca vreau ca macar sa-mi fie apreciat gestul? Sau macar sa nu fiu carata la distante considerabile dintr-un moft de cineva care are masina si stie prea bine ca eu trebuie sa schimb randuri de autobuze ca sa-ajung sa-l vad...