miha, eu sincer te admir ca nu te-ai plins niciodata de problema asta...pai eu cred ca ma stia tot forumul daca trebuia sa fac o operatie

25 e perfect, ca pe 23 noapte ma intorc din luna de miere, cu pooooozeeeee

buuun
eu nu pot sa ma trezesc...
am mancat azi k vacutza...ceea c inseamna diseara abdomene.
sa va spun mai p larg d cele 6 zile petrecute la brasov...
pai am ajuns miercuri pe la 10, a venit sa am ia, am facut nanitza pana pe la 15, apoi am fost la cumparaturi si am ajuns acasa pe la 21 si ceva.. ne-am uitat la meci ro-albania, cu colegul lui d camera si inca un coleg d serv...apoi iar nanitza
joi-...numai stiu c am facut joi...mancarica park si pe seara am plecat la sora lui la predeal, am ramas pana vineri, el a plecat pe la 6 dim k a lucrat d zi, iar eu am ramas si am plecat cu ea la brasov, pe la 15.00 am ajuns, am fost sa ii duk papik la serviciu, si noi 2 am umblat prin oras.. sa isi caute ea sandalutze albe ptr o nunta...am ajuns acasa pe la 19 si ceva, atunci a ajuns si el.. si am fost la festivalul berii, am baut bericioaica si am luat vreo 10 mici sa ii papam acasa, a cantat vita de vie... supeer ne-am simtit, am dansat k bezmeticii, au fost si vreo 2-3 melodii lente si am dansat, s euitau unii altzii ciudat la noi dar noi ne simtzeam bine k ne strangeam tare tare in bratze si dansam k si cum nu ar fi fost nimeni in jurul nostru, am ajuns acasa p la 23 si ceva...si ne-am bagat la nanitza...
sambata pe la 14 am ajuns la azuga la bunica mea, k venise si tata acolo, ne-am intors pe la 18 la brasov k theo era d noapte, si mi-a zis k dk ma plicti sa trec p la el p la serv, sunt cam 5 min d mers p jos, initial am zis k nu merg, k imi fac eu d lucru p acasa, dar ma suna sa ii fac si lui o cafea si sa ii duk, i-am dus si din vorba in vorba s-a facut vreo 24.00 si nu am mai plecat si am ramas la el la serviciu, am stat pana p la 7.00 dim, am ajuns acasa, am dormit, ne-am trezit am papat si am plecat la sinaia la mama lui, unde am ramas pana ieri pe la 17 si ceva, de acolo ne-am oprit la predeal la sora lui am stat cam o ora, si am fugit acasa sa imi iau bagajele k la 20.47 aveam tren spre casa..si pe la 24.00 aseara am ajuns si eu acasa....
i-am spus k am incercat sa ii arat cum sunt eu d fapt si sa recuperez ultima sapt d concediu p care am ratat-o si mi-a spus k am reusit mai mult dkt atat...
si mi-a trimis si 2 mesaje frumoase aseara si azi m-a cautat de nush cate ori, eu nu...
intr-o dimineata, cand s-a trezit ( noi oricum dormim unul in bratele celuilalt) ma strange tare in brate si spune k ce bine e, si avea lacrimi in ochi si lacrimeaza...
iar aseara iar a plans...si l-am certat k mi-a promis k o sa fie tare si nu o sa mai faca prostii...si mi-a zis k o sa fie tare dar o sa mai aive momente de slabiciune, k nu s poate abtzine...
sunt fericita 80%, 90% o sa fiu cand o sa-mi dea verigheta si o sa ma ceara si 100% o sa fiu cand o sa ma mut eu acolo si o sa locuim impreuna...

pt mine cand vreti voi e bine
numai sa ziceti

La ochi, e un moft, nu o necesitate.


Asta am primit pe mail de la ei.
Acum sa vedem daca ma opereaza, depinde de mai multi factori: de dioptrii, de dimensiunea corneei, de stabilizarea dioptriilor etc etc.

Pisik,unde plecati?Ai mai zis,dar am uitat

d c se opereaza miha??
ce am pierdut...??
un rezumat imi face si mie cineva ptr ultima saptamana??
unde e dilly?

Un prieten s-a operat la ochi ( avea -5 la ambii).
Vreo 3 luni a trebuit sa isi puna niste picaturi in ochi, iar 24 de ore dupa operatie nu a avut voie sa deschida ochii.

Toata chestia e sa nu-ti intre ceva in ochi.
Si o alta chestie importanta: nu trebuie sa faci efort

uka, ai avut o saptamna plina! bravo, ma bucur ca v-ati simtit bine..

Soranutza ,nu ne povestesti nimic?

Cine se ofera sa imi care bagajele?
Acum lasand gluma la o parte, cred ca restrictiile se aplica individual. Am auzit de o persoana care dupa operatie s-a urcat la volan si a condus spre casa, ea fiind din alt oras.

Totusi,ai grija de tine! mai bine angajeaza un babuin sa te ajute la bagaje!

fie-va mila cu alivencile astea! nu pomenitzi!

lacry, stiu ca te-am mai intrebat 1 data, dar chiar sunt curioasa cum de ai hotarit sa mergi atit de curind la servici? cistigai bine, adica sa-ti permiti sa platesti bona si sa ramii si cu suficienti bani? sau simti nevoia sa faci ceva util? nu ca noi cele care stam acasa cu copilasii n-am face ceva util, insa eu simt de multe ori ca ma plafonez. cum spunea si tulip, am devenit obsedata de curatenie si toata ziua fac aceleasi lucruri

chestia cu toata ziua acelasi lucru e naspa rau ... si mai e si sentimentul de munca in zadar, ma refer la curatenie, acum fac si peste 5 min e la fel ca inainte!

la mine inca nu merge bia dar chiar si asa, o tot plimb dintr-o parte in alta, ca am impresia ca se plictiseste intr-un loc si dupa ea duc si pampersi si jucariile si biberoanele, care tot timpul trebuiesc curatate, plus ca o fac si pe mascariciul ca altfel se plictiseste si incepe sa miriie. cred ca asta ma oboseste cel mai mult...cind nu stiu ce sa-i mai fac

stiu ff bine cum e si david face la fel chiar daca e mai mare, in plus merge cat de cat si trebuie sa stau mereu dupa el, sa am grija sa nu cada sa se loveasca ... si afara la fel, ca vrea pe jos mai mult decat inn carucior si ma rupe de spate, il tin eu in ham, dar tot stau incordata ca el se prabuseste ca bolovanul, inca nu a invatat sa cada

Ce faceti, dragutele?

Meniul meu de azi (cam dezlanat, recunosc) :

3 wasa 1.5
almette 2
sunca 1
cafea 1

2 piersici 0
1 banana 2

pui 2
ciuperci 0
castraveti 0
paine 1.5
maioneza 1
paine 1.5

Total 13,5 din 18. Si diseara ajung tarziu, ca merg la un interviu. Sa-mi tineti pumnii, by the way

Bafta multa, Magda!

magda, tie pina la ce virsta (ma refer la cea a fetitei) ti-a venit mai greu? ca acum, tare frumusele sunteti impreuna, parca 7 ani are?

Himere, 8 ani si jumatate are frumusica mea, sarumana de compliment
Cel mai greu mi-a fost cand era mica-mica. Prima luna mi s-a parut interminabila, pe urma lucrurile s-au mai simplificat, iar apoi, pe la 7 luni a inceput circul cu iesitul dintilor. Pentru ca mica mea a avut o reactie exacerbata, avea dureri groaznice, nu dormea, se irita la funduletz, se deranja la stomacel, facea febra...ce sa-ti zic, o adevarat aventura. Pana pe la 2 ani jumate, cand a terminat si cu maselele, nu prea am stiut ce e aia dormit noaptea. Pe urma mi-a mai fost greu cand era bolnavioara, turbam cand o vedeam ca sufera..
Acuma deja e floare la ureche

Insa privind retrospectiv am ajuns la concluzia ca nu a fost realmente atat de greu, ci mai mult am fost eu nepregatita sufleteste sa fac fatza. Eram si eu mica, aveam 22 de ani....A fost un shoculetz trecerea de la discoteca la scutece si leganat. Insa daca ar fi sa o iau de la capat, as lua-o la fel. Cu toate noptile nedormite & stuff .

ella, daca ar fi sa lucrezi alaturi de parintii tai, cam ce anume ai putea sa faci? ai facultate in domeniu? eu am avut impresia ca sunteti suficient de bine platiti, cu toate ca muncesti enorm. va aglomereaza "conducerea" cu proiecte din ce in ce mai multe?

da, stiu despre ce vorbesti, eu nu sunt chiar genul care sa frecventeze discotecile, dar eram inainte tot timpul pe drumuri, faceam ce vroiam, ma descurcam si cu problemele curente, acum intiimpin obstacole, care la prima "vedere" va fac sa rideti gen scari multe in fata magazinului, stat la coada, vint puternic afara

Eu am nascut-o pe Timea la aproape 28 de ani...deci nu eram fff. tanara...si tot greu mi-a fost la inceput....mi-au lipsit wekendurile cand dormeama nesimtit de mult,ma culcam fff tarziu....eram si noi tot mereu pe drumuri...dar nu imi pare rau....mie mi-e frica ca o sa-mi fie greu la al doilea

cind planuiesti un al doilea Tulip?

Eu nu ma mai tem ca imi e greu la al doilea, dar....uite ca nu vrea sa vina...

Pai sa aiba Timea macar 3 anisori....dar nu stiu ce va fi sau cum va fi...cum o vrea Dumnezeu!

mie mi-e teama ca nu cumva sa ma inham la prea mult, viata in romania e cam incerta si mi-e teama sa nu ramin descoperita si sa avem probleme pe care sa nu le putem rezolva

Acum ca sunt insarcinata si vad ce fain e,parca ma gindesc si eu la al doilea,dar tare mi-e ca dupa ce dau de greu n-o sa mai vreau...doar sa fie bb asa cumintel sa prind curaj ca mie mi-a fost greu sa ma hotarasc si acum la primul.
Deci nu povestiti ce greu e ca nu vreau sa aud...nu inca.

stai linistita, ca o sa fie bine, in plus, cred ca ti-ai permite si o bona ca ajutor la o adica, la mine una a fost mai greu pentru ca dan nu are parinti, iar a mei sunt salariati, iar bona nu ne permitem si la cit e de mic apartamentul meu, sa dau nas in nas cu ea toata ziua cred ca as turba

Hai mai Dana, asa ma incurajezi tu pe mine?

Dana, nu e simplu sa cresti un sufletzel de om Parerea mea e ca e o greseala sa te astepti la un bebe ca in filme, care rade tot timpul, pt ca altfel o sa ti se para foarte greu. Bebelusii mai si plang, te mai si chinuie un pic, dar MERITA, nu se compara cu nimic. Acuma, depinde si de norocul fiecareia, ca unii plang mai mult decat altii. Dar va fi al tau, si o sa treci peste partile grele, pentru ca sunt simpatici tare

Ella, ai putea sa-mi spui ce cursuri ai facut ca sa lucrezi in domeniu? Ma bate gandul sa ma inscriu la niste cursuri de specializare dar habar n-am cum se numesc.

Nu o sa fie chiar asa de greu...sau si daca va fi...uiti ff. repede Mie mi-e dor deja de un bebe mic-mic....off

Bafta, magda!!!! Normal ca-ti tinem pumnii!!

Eu am in plan 2 bebei, cu o diferenta de varsta intre ei de maxim trei ani. Si daca se poate, realizati inainte de 32 de ani.
Dar nu se stie niciodata, sanatate sa fie!!

Monic,cat ti-a intarziat ciclul?

E foarte bine sa nu fie diferenta mare intre frati. Fratele meu e cu 10 ani mai mic decat mine, si eu mereu am zis ca eu nu o sa fac asa. Dar....cred ca asa o sa fac, daca o sa vrea Dumnezeu. Cand era Simo mica eram si noi vai de capul nostru, studenti, pe urma abia angajati....si cand ne-am hoatara sa repetam figura...iata ca nu a mers. Dar nu ne lasam. M-am gandit ca si un frate/sora cu 10 ani mai mic e mai bun decat nici un frate

si eu mai vreau un bebe, am stabilit ca la anul, dupa ce vad care mai e situatia la serviciu ne apucam de al doilea ca sa nu fie diferenta prea mare intre ei ... eu dupa ce l-am nascut pe david in primele 2 luni spuneam tuturor ca in veci nu mai fac vreun copil, iar acum ... spun la toti ca mai vreau unul

si mie mi-a fost greu, mai ales in primele luni, pana ne-am obisnuit unul cu altul si am reusit sa ne adaptam la noua viata, pt ca practic asta e, un nou si un altfel de stil de viata, s-a terminat cu fac ce vreau si cand vreau , nu se mai poate, acum fac ce vreau dar cand vrea david, eventual ...
eu nu am stiut la ce sa ma astept si recunosc ca mi-a fost greu si mai am si acum momente cand imi e greu ....
e greu mai ales daca nu ai pe nimeni sa te ajute, eu o mai am pe mama, multumesc lui Dumnezeu, dar cand se va opera si va sta la pat macar o perioada nu stiu ce o sa ma fac ... am zis ca macar o femeie pt menaj sa imi gasesc, ca altfel nu o sa fac fata ...
dar, cum puneau si fetele, nu imi pare rau, merita absolut tot .. cand il vad pe david ca imi zambeste si cand il aud cum ma striga mama uit de toate!

Pai eu te incurajez mey,ca pina acum e tare bine...doar ca nu stiu ce ma asteapta.Si sincer eu imi imaginez ca va fi tare cumintel bb...ca seamana pe tati,dar acum n-o fi chiar asa de rau sa nu mai vreau inca unul.Desi al doilea ne-ar schimba cam multe planuri si deocamdata nu imi pot imagina viata altfel.
Oricum zic ca satisfactiile care ti le ofera un copilut nu se compara cu nimic,oricit de greu ar putea fi.

stai un pik sa vina pe lume, apoi ne zici, dupa vreo luna, daca mai faci asa curand unul...

Nici nu-ti poti imagina acuma cum este, crede-ma!!!

Pupici fetelor, s-a trezit copilul si trebuie sa ii dau sa pape apoi iesim la plimbare; o seara buna va doresc!

Lacry,tu mai vrei un ?

Daca tot am inceput iar subiectul cu copii...sper ca nu ne injura prea tare cele care inca nu le intereseaza subiectul...am o intrebare la mamici:cum v-ati descurcat cu depresia de dupa nastere?ati avut asa ceva?
Noi tocmai am vazut un caz la tv,cind mama s-a sinucis din cauza asta si sotul meu a spus ca el isi ia concediu dupa ce nasc...asa tare l-a speriat cazul,mai ales ca dr explica ca din cauza hormonilor dupa nastere e posibil orice.

no, no, no!!! deocamdata mi-e greu cu asta!
Am avut si dizgravidie, pana in trimestrul 3, inclusiv, a fost groaznic!!!

hai ca tot sta david cuminte ...
eu nu pot sa zic ca am avut depresie ... am avut cateva zile niste stari proaste, de imi venea sa plang incontinuu, fara nici un motiv, si m-am simtit extrem de obosita, pe mine m-a terminat faptul ca ma trezeam la fiecare 2 sau 3 ore, asta mi s-a parut cel mai rau lucru, in rest .. nimic deosebit, dar eu zic ca difera de la femeie la femeie ... deci o sa vezi atunci cum va fi, e important sa te odihnesti de fiecare data cand bebe doarme si sa nu te streszi cu treburile casnice, ideal a fi sa ai pe cineva sa te ajute cu astea ...
oricum ... inarmeaza-te cu rabdare multa si dormi de pe acum cat poti

o saptamana, Tulip

Dana, eu am avut o perioada mai plangacioasa, dar nu as numi-o depresie..E o perioada de adaptare la noua viata. De-aia iti zic sa nu te astepti sa fie tot un zambet si o floare, ca sa nu ai vreun shoc. E bine sa te astepti ca copilul o sa planga (ca altfel nu stie sarmanul sa iti spuna ), ca o sa ai emotii cand il manevrezi (sa nu se sparga), ca o sa ai momente in care nu o sa stii ce vrea de la viata ta...Eu zic ca daca ai asteptari realiste despre copil, iti este mai usor sa faci fatza.
Am auzit si eu de cazuri extreme de depresie post-natala, dar cred ca sunt foarte rare. Eu tin minte ca plangeam usor, si eu sunt genul care nu plang. Dar a durat cateva zile (poate 2 saptamani, maxim) dupa nastere.

Nu am avut nici urma de depresie!

eu nu am avut o depresie in sine, in schimb eram nervoasa din urmatoarele motive:
- nu imi venea nimic din dulap, decit citeva pulovere demodate
- nu reuseam sa ma odihnesc pentru ca ma trezea tot timpul din somn noaptea, iar ziua dormea putin si des
- nu aveam o viata sexuala din cauza ca inca ma mai deranja locul si il simteam pe al meu stresat
- nu aveam internet, nici cablu tv si ruptura asta de lume m-a adus la o stare de agitatie
- mi se faceau reprosuri ca nu e suficient de ordine in casa si alte timpenii
- era ger afara si nu puteam sa o scot pe asta mica, imi era frica, deci ieseam f rar, iar ea vroia sa manince des, deci mai mult de o ora si ceva nu puteam iesi din casa, chiar daca aveam cu cine sa o las
- cele 8 milioane au intirziat sa apara vreo 3 luni de zile, luni in care am trait din banii lui dan
ce pot sa spun ca nu cred ca o sa te apuce nebuneala daca stii la ce sa te astepti si daca ai sustinerea celor din jur. eu eram libera, libertatea asta mi-a cam fost rapita, dar se merita 100%, peima luna e cea mai grea, pentru ca te simti slabita si dupa nastere, apoi pina la 3 luni asa si asa, iar dupa 3 luni din ce in ce mai bine

Ziceam eu aseara ca ce bine ar fi daca ne-am readuna toate sa vorbim, sa am ce citi cand ma intorc de la servici. Si uite ca asa s-a intamplat.
Eu am supravietuit si azi , cu grisine. Bine, oricum problema este dupa ce ajung acasa, asa ca.... Dar nu ma las..........
Ma intorc ca am ceva de recuperat (10 pag) ....