De cand m-am intors din concediu trec printr-o perioada grea cu munca. Sunt perfect constienta de asta si am nevoie de foarte multa energie ca sa fac fata stresului. Ma straduiesc in fiecare zi sa nu ma duc la balamuc. La propriu!!
E ciudat cum pana acum cateva luni eram linistita si multumita, tot ce imi doream era o vacanta si acum, brusc, am inceput sa vad toate defectele job-ului meu. Oi fi eu nebuna?? M-o fi batut soarele in cap??? Oare e doar o pasa si-mi trece??? Eu am o pozitie buna unde lucrez. Eu am infiintat unitatea asta, sunt foarte bine vazuta, pupata in fund de toata lumea, fac ce vreau, etc. Dar pur si simplu VREAU MAI MULT. Stiu ca eu dau tot ce pot din mine si, in consecinta, vreau mai mult. Si cand am cerut acest "mai mult" mi s-a refuzat. Mi s-a spus: daca acum iti dau atat de mult, peste 1 an ce-ti mai dau??
Eu sunt berbec ca si zodie si mi s-a pus pata. Nu ma asteptam la un refuz.... Si ca o coincidenta ciudata, mi s-a oferit un alt job. E un fel de treapta imediat superioara celei pe care stau acum. Adica 200 de euro / luna mai mult, sudii platite, pozitie in firma egala cu a mea. Dar NU, nebuna din mine NU vrea si pace. Am tintit ceva si mai sus: 600 euro/luna in plus, studii in strainatate platite, pozitie superioara cu cea pe care o am eu acum, nivelul general al firmei e mai bun. Si asta vreau!
In capul meu se bat toti neuronii intre ei.... sunt vraiste pt ca nu ma prea pot aduna, nu pot sa am o "discutie" la rece cu mine insami. Sa risc si sa plec (nu stii niciodata ce e in partea cealalta), sau sa ma multumesc cu ce am si sa stau intr-un loc caldut???
Multumesc fetelor, chiar am nevoie de sprijinul vostru, de niste minti limpezi si mai mature ca mine uneori care sa judece la rece datele problemei.
Ramona, marturisesc sincer sa abia dupa ce am citit raspunsul tau mi-am dat seama ca eu am scris cu 1. 2. 3. 4. ..... ca la memo-urile pe care le fac la birou.
Zau, am ras cu lacrimi de mine insami....

de cat sunt de dusa de-acasa.....