Ok, uite o intrebare: in ce conditii ti-ai ierta iubitul/iubita daca te-ar insela?

Trei cazuri:

1) Esti cu el/ea de o saptamana
2) Sunteti impreuna de 6 luni
3) Sunteti casatoriti

Cum as reactiona eu:

1) sunt cu ea de o saptamana - o parasesc si nu vreau sa mai aud de ea niciodata; o las in pace, probabil ca tocmai a iesit dintr-o relatie de lunga durata si m-a inselat cu respectivul - a gresit, merita pedepsita dar in mod normal mi-ar fi mila de ea si nu m-as mai incurca niciodata cu cineva care tocmai a iesit dintr-o relatie de lunga durata

2) sunt cu ea de 6 luni - ma razbun; groaznic; o fac sa-i para rau ca a auzit vreodata numele meu; ma despart violent de ea, dupa care fac tot posibilul sa ma impac cu ea, o fac sa-si doreasca iarasi relatia si apoi o insel si eu; ii povestesc mai apoi in detaliu cum am inselat-o

3) sunt casatorit cu ea - nu pot estima; mi se pare imposibil

Ati avut experiente de gen? Cum s-au terminat?

cazul 1) daca suntem impreuna de o saptamana e prea putin timp sa se fi intamplat ceva si nu consider ca avem o relatie si deci, ca si tine, Albert, consider ca el s-a folosit de mine pentru a-si insela partenera.

2) sufar groaznic, ma inchid in casa cat e necesar sa-mi treaca furia si sa pot sa dau ochii cu el capabila sa joc teatru. Cum ma razbun? Ii arat ca mi-a facut un bine ca mi-a aratat cine este cu adevarat si ca imi pot vedea de viata mea. Il fac (sper )sa ii para lui rau ca m-a pierdut si nu m-as intoarce la el niciodata.

Imi pare rau, dar la cazul 3, chiar nu vreau sa ma gandesc. Poate sunt eu mai fraiera, da eu ma gandesc ca atunci cand mi-am ales partenerul de viata am ales pe cel care trebuia, iar el m-a ales pe mine tot pentru ca stia ca sunt a lui si nu pentru ca s-a saturat sa-si calce singur camasa.

Nu mi s-a intamplat, sau cel putin din cate stiu eu; dar probabil ca m-as desparti de persoana respectiva si mi-as continua viata gandindu-ma ca nu e cel mai rau lucru care mi se poate intampla. Asta daca nu as fi casatorit.

Casatoria schimba totul. Pentru ca eu nu pot concepe divort. Motiv pentru care n-am sa ma casatoresc pana ce nu voi fi sigur 150% ca nu va exista niciodata un motiv de divort.

Daca s-ar intampla sa fiu inselat dupa casatorie, insa, probabil ca asta m-ar distruge de tot. Cred ca as incerca sa iert, dar n-as putea ierta niciodata. Increderea pierduta nu poate fi recapatata. Nu stiu, as incerca sa fac tot posibilul sa trec mai departe, sa-mi dau seama de ce m-a inselat, unde am gresit, pentru ca in mod clar ar fi si greseala mea. As incerca apoi sa ma indrept. As face totul sa evit divortul. Ba mai mult, cred ca sub nici o forma nu as semna vreodata actele de divort. As regreta, in momentul acela, probabil, faptul ca m-am casatorit si ca nu m-am gandit bine-bine la persoana de langa mine inainte de casatorie. Oricum, sunt sigur ca atat timp cat exista dragoste intr-o relatie nu iti poti insela partenerul.

Mie mi s-a intamplat chiar cu primul prieten. Eram in clasa a 11a spre a 12a si eram sigura ca ma insala cu fosta atat din comportament cat si din ce imi spuneau ceilalti. Intr-o seara l-am urmarit dupa ce ne-am despartit si l-am prins exact cand se plimba romantic cu tipa. Eram impreuna de 1,5 ani, dar din seara aia nu am mai vrut sa am de-a face cu el EVER. Pentru el a fost mai greu de intels, pentru ca m-a urmarit, sunat, terorizat inca 6-8 luni dupa incident.
Alex, de acord cu tine, dar as mai adauga "respect".

Casatoriti sau nu, daca se ajunge la "a insela"... inseamna ca in relatie exista o fisura....

Nu importa motivele pentru care cel care ajunge sa insele o face. Cei care inseala... intotdeauna vor gasi scuze pentru comportamentul lor.



Eu sunt de parere ca atunci cand unul din parteneri ajunge sa faca pasul respectiv... pur si simplu nu mai are respect, dragoste,consideratie pentru cel de langa el.



Eu una spun cu mana pe inima ca n-as mai putea fi cu persoana respectiva..dupa ce m-a inselat.Poate par categorica.. dar ...prefer sa "tai raul de la radacina".. decat sa.. incerc sa iert, ca mai tarziu sa ma regasesc poate in aceeasi situatie .



Sunt multe de zis si banuiesc ca... exista "n" scenarii.. si motive care duc la un astfel de pas.

Sper din suflet sa nu ma regasesc niciodata in aceasta postura: de persoana inselata.

Of...ce sa va spun eu care sunt maritata de 19-20 de ani, care am fost de 2 ori pe cale de-a lasa totul balta.

Daca l-as cunoaste de-o saptamana...l-as lasa in voia sortii, sa prosteasca pe alta.

Daca l-as cunoaste de 6 luni, l-as intreba de ce, ca sa mai capat experienta si sa stiu unde am gresit.

Daca....hmmm....sunt casatorita ....Am experienta unei casatorii de cu un om dificil. Am prietene casatorite de tot atat de mult timp si pot afirma ca a fi longeviv in casatorie inseamna sa stii sau sa inveti sa ierti... Nu stii sa ierti, divortezi. Pentru ca atunci cand stai in aceeasi casa cu un om ii vezi defectele ascunse. Si cand atingi limita maxima la...nu mai suport...o mai faci si lata. Or mai fi si exceptii care intaresc regula, nu stiu. Am ....hai sa-i spunem calitatea... de a ma intelege bine cu cei din jur si mi se povestesc la "confesiune" tot felul...si de catre barbati si de catre femei...E foarte intortocheata viata de dupa inele...Uneori ma sperii de cate imi aud urechile. Sa nu ma lungesc. In momentul in care realizezi ca partenerul de viata te inseala ai nevoie de sange rece...pentru a pune in balanta avantajele si dezavantajele relatiei, conteaza enorm felul in care a facut-o si felul in care ai aflat. E mult mai usor sa fii egoist si sa zici da-l incolo, decat sa alegi sa ierti. Pentru a ierta ai nevoie de foarte multa minte. Depinde de context. Fiecare poveste suna altfel, fiecare motivatie conteaza. Parerea mea este ca se poate ierta, daca reusesti sa privesti dincolo de durerea de a fi fost inselat. Sunt foarte multe lucruri de spus...folositi balanta...vedeti daca merita sau nu sa continuati...nu dati cu parul.

1.nu.
2. l-as lucra pe gagiu sa nu se vada, apoi i-as da papucii, daca mai e cazul. mi-ar fi cam teama de situatia in care i-as gasi in pat pe amindoi..ca nu stiu cum reactionez la furie
3. ultimul caz, eu deja sunt casatorita, asa ca, eventual aici m-as incadra. daca e o relatie pasagera, nimic important l-as ierta, daca a umblat mult cu una si ma mai stiu si altii, cred ca as fi pe punctul sa dau divort, desi pentru mine divortul inseamna un esec in plan personal.

cit despre ce zicea alex, e greu sa fii sigur, pentru ca mai sunt cazuri in care oamenii se schimba mult in timp.

Complex subiect.
1- flit fara exceptii;
2- flit dupa ce aflu cauza, unde am gresit;
3- aici situatia se complica. As incerca sa vad unde am gresit eu. Nu cred ca omul de langa mine ma inseala degeaba( sper ca Marius nu citeste aici , as lua-o ca un esec personal.
As analiza cauza, as lua masuri si as uita, nu pot ierta, dar as incerca sa uit.

1. nu
2. nu
3. nu. pot intelege ca iubirea se poate termina, insa nu pot intelege si accepta lipsa de respect, bataia de joc si minciuna. nu ma mai iubeste, ok, se intampla, dar macar sa aiba curajul/barbatia sa fie cinstit si sa mi-o spuna in fata. dupa asta, sa faca ce vrea, sa umble cu cine vrea.

Daca numai dupa o saptamana poti sa spui ca ai inselat sau te-a inselat e foarte greu de spus din punctul meu de vedere, poti sa spui ca ai cunoscut pe cineva in nici un caz nu poti sa spui ca ati si devenit iubiti.
Dupa 6 luni lipsa de incompatibilitate si o iubire trecatoare, dai uitari si mergi mai departe nu se termina lumea la o femeie sau un barbat. Dupa mai multi ani de casatorie devine monotonia, mila, iubire mai putin fata de ani precedenti, iar daca unul greseste depinde cat de orgoliosi sunt persoanele respective sa mearga mai departe sau sa ierte si in cele mai multe cazuri se iarta.Si apoi nimeni in lumea asta cred ca nu s-a gandit s-a calce stramb barem o data ma refer la cei casatoriti.Cele mai multe divorturi sau despartiri cred ca sunt in birocratie oameni din domeniul asta sunt un pic mai curvari si femeile si barbati parerea mea, ispita e mai mare ptr ca intalnesti mai multa lume cocheta ce ziceti nu-i asa.


Am dat cu piciorul la o iubire dupa care am tanjit multi ani, de ce ptr ca nu i-am spus niciodata te iubesc si asta a facut-o sa creada ca era ceva trecator intre noi desi nu era asa. Ne-am despartit; ea, mai bine zis, a facut pasul asta... nu mai stiu dupa cat timp... asa ca e si aici o problema ptr ca la urma mi-a spus motivul. Ce ziceti?

Eu, care nu sunt patita in primele 2 cazuri, nici nu o sa imi dau cu parerea despre ele. In schimb al treilea caz.... ma cunosc f bine si daca sunt inselata nu pot sa iert. Este ceva peste care eu nu pot sa trec oricat as iubi omul respectiv. In momentul in care as fi inselata, poate as ierta pe moment, dar apoi? Apoi o sa fac o depresie de toata frumusetzea, de cate ori o sa ne certam, din diferite motive, o sa ii strig tot timpul ca m-a inselat, o sa traiesc toata viata cu sentimentul ca eu nu am fost de ajuns si ca daca s-a intamplat o data, o sa se intample iar. O sa devin o tipa morocanoasa si f geloasa, orice lucru o sa mi se para suspect.... si uite asa incet, incet o sa ma distrug pe mine, o sa il distrug si pe el... plus scarba de a mai face dragoste cu el, scarba de a-l mai saruta... Prietenul meu, logodnicul meu, viitorul sotz... cum vreti voi sa ii ziceti, are aceeasi parere ca si mine. Am vorbit serios cu el de multe ori despre asta: in momentul in care unul dintre noi inseala, s-a terminat totul! Indiferent daca a fost ceva de durata, sau a fost doar o aventura, inselatul tot inselat ramane. End of discution

si daca mai este si un copil (sau mai multi) la mijloc?

de acord...

1. Bye.
2. Bye.
3. Situatia nu se poate transa asa usor. Trebuie analizat in detaliu, sunt multe de studiat aici. Ma duc sa iau o bere si revin.

1 pa
2 pa
3 divort ..indiferent daca sunt copii la mijloc Himere, daca a fost o data se va duce si a doua oara..si a treia oara..iti spun asta din proprie experienta..iti va face viata ta si a a copiilor un calvar..vine acasa si-ti va gasi de rica din te miri ce..nu-i mai place nimic, ii sare tandara din orice, este nervos si nemultumit..etc

Vai, dar asta cu: raman cu el pt copil/copii, este cea mai mare tampenie pe care o poate face o femeie. Cum ii este mai bine copilului? Sa traiasca doar cu un singur parinte, dar sa fie linistit? Sau sa creasca in certurile parintilor, afectandu-i copilaria si mai tarziu personalitate? Mi-as lua odrasla si as pleca, fara discutii

eu am avut un tata indiferent. mama ne-a tinut loc si de tata si de mama. ne-a intrebat cind eram mici daca am vrea sa se desparta de tata, desi erau certuri in familie si noi ii stiam de frica. am zis nu atunci si nu mi-a parut rau. nu-mi pare rau nici acum, caci s-a schimbat in ultimii ani, a devenit mai blind, mai ales de cind s-a nascut fetita. am preferat sa am tata, nu stiu daca ma intelegeti.

Te-ai gindit vreodata cit a sufeit mama ta? Si daca a fost fericita? Cite batai si umilinte a indurat doar ca tatal sa fie in casa???
De ce sa am o mobila in casa care ma bate si ma violeaza..scuzele mele..dat afata si lucrurile aruncate de la balcon..asta ti-e drumul ..exista si alti barbati pe lumea asta, calmi si intelegatori. Prietena mea s-a recasatorit(desi avea si copil) cu un elvetian..piinea lui Dumnezeu..acum este insarcinata cu al 2-lea copil. Este fericita si fata din prima casatorie este la scoala aici, integrata, are prieteni si o viata frumoasa.
De ce sa nu alegem fericirea in locul umilintei..pentru ce?

nu s-a pus problema bataii, dar certuri au fost tot timpul. dar si mama avea un stil de a stirni omul...oricum, cred ca este greu sa gasesti un barbat cu capul pe umeri, am avut citeva exemple de-a lungul vietii in care mame cu copii au preferat sa ramina singure sa-si creasca copiii. singurul dezavantaj in cazul asta este multa munca, responsabilitate dubla si putini bani. eu una nu am intilnit decit pe cineva care mi s-a parut "om", dar pe ala l-a parasit nevasta probabil pentru unul mai zglobiu la pat.

pai daca nu stiu unde sa caute..

Himere, dar de ce crezi ca mama ta era de vina pt certuri...cum adica avea un mod de a stirni...poate la ea erau adunate frustari si nemultumiri...si poate singurul mod in care se putea descarca era sa spuna ce are de spus.....
Sincera sa fiu nemultumirea si nefericirea in care a trait mama ta ar trebui sa te puna pe ginduri ...si oricum ai fi avut tata si daca ai tai erau despartiti....nu dispare un tata in ceata asa usor.....

Cum ar fi sa te gindesti ca peste 5 ani nu o sa il mai iubesti prea mult pe sotu tau si ce face nu e bine si cum face nici atit si iti e greu sa-l vezi....si el este cam autoritar si te simti ingradita si singura....si te gindesti...o sa mai fi la fel de iubitoare si draguta cu el ? Sau o sa-ti exprimi nemultumiriile.....si cum o sa ti le exprimi ? /......mai ales ca ele sunt tot timpu...nu doar momentane ca acum....si cum o sa fie ?....este doar un scenariu sa intelegi de ce "stirnea " mama ta ce stirnea.....

Eu doresc ca toata lumea sa-si gaseasca jumatatea si sa fie fericita si sa respecte si sa fie respectata ...si sa nu ajungem sa ne batem, inselam si ranii gratuit....

Dar as vrea sa si sa incercam sa capatam o intelegere fata de cei din jurul nostru...

Eu daca as afla ca este cu alta femeie.......cred ca mi-as face bagajele si as pleca...sau l-as da pe el afara din casa, depinde de a cui e casa....hehehhehe.....
Dar oricum as incerca sa aflu cum sta situatia.....si care sunt motivele pt care s-a intimplat...daca nu ma mai iubeste....atunci as accepta...dar oricum....interior, pt mine, ar fi un esec.....dar peste care se trece....
Am fost inselata dupa 2 ani de relatie, pt ca nu am spus la telefon ca-l iubesc....

1. Pa
2. Pa
3. Pa si pusi

1. pa fara regrete
2. pa fara regrete
3. aici e mai greu.... dar nu cred ca un inel / un certificat ma pot determina sa raman langa un barbat. Daca m-a inselat inseamna ca problema e grava: ori relatia noastra a ajuns in asa un hal de degradare incat el a cautat fericirea in alta parte - si deci nu mai e nimic de facut; ori el pur si simplu nu ma respecta si m-a inselat ca se plictisea - si tot nu mai e nimic de facut. Ma duc la judecatorie si in 2 saptamani sunt gata divortata. Daca as avea si copii - ei bine sunt majora si vaccinata, pot sa am grija de ei si singura. Si, sincer, cred ca le-ar fi mai bine doar cu o mama linistita, decat intr-o familie in care exista tensiuni.
Tot ce pot sa sper ca e Dumnezeu ma va feri de astfel de situatii, dar n-am de unde sa stiu de acum cum va fi.

Femeile simt nevoia sa simta si sa vada ca sunt iubite...sunt oarbe de multe ori la gesturi, dar la cuvinte sunt uneori chiar prea sensibile. Am suferit de multe ori din cauza ca sotul meu nu stia sa-si exprime sentimentele. Acum a invatat. Daca stiti ca asta isi doreste o femeie, nu inteleg de ce vi se pare ca e peste posibilitatile orgoliului vostru sa o faceti...of. Imi pare rau pentru durerea ta. Adevarul e mereu undeva la mijloc.

...cineva zicea despre casatorie ca e foarte frumoasa dar ...lunga, nesuportat de lunga. La inceput este dragoste apoi dupa 5-10 ani obisnuinta, toate gesturile, sentimentele sunt lucruri pe care le faci ca asa le-ai facut zi de zi in toti acesti ani... Cand se intoarce acasa alerg la usa sa-i dau sarutul de "bun venit", daca n-o fac parca lipseste ceva la noi, apoi comunicarea vine de la sine, incepem sa impartasim impresi din acea zi, mancam impreuna ca apoi fiecare cu ocupatia lui in acasa, eu prin bucatarie, el la tv cu stirile lui, ...iar maine o luam de la capat, fiecare cu serviciul lui, eu ajungand ca de fiecare data inaintea lui si asteptand sa mancam impreuna... E bun, e respectos, nu-i pretentios la mancare, nu uita ziua mea de nastere, concediile le facem in fiecare an, dar dupa 27 de ani de convietuire toate le faci din obisnuinta... Cand era si fetita noastra cu noi viata de familie era mai colorata dar ea are viata ei si acum suntem numai noi doi unde ne traim monotonia vietii... El e prea ocupat cu serviciul, merge si sambata, iar eu mi-am gasit o ocupatie "umbland pe net" si asteptand ca zilele sa se succede...

1, am tecut prin asta am iertat
2,am trecut prin asta am iertat
3,nu am ajuns inca acolo....dar sunt cu aceeasi persoana de 8 ani...el e cel ce m-a inselat in cazurile 1 si 2
acum ma si loveste
nu mai facem dragoste decat cand vrea el si doar pt placerea lui
el crede ca ne vom casatori,si asta probabil pt ca nu o sa mai gaseasca o alta proasta ca mine
m-am ingrasat vreo 30 de kg
ma jigneste
ma umileste
sunt tot cu el
asta e viata mea foarte pe scurt din 2000,bineinteles ca as putea gasi argumente pro si contra la fiecare din relatarile de mai sus....cred ca ideea mea este...nu iertati pt ca aveti de suferit....desi eu am facut-o!

Si inca mai chef si de casatorie?Il iubesti sau ti-i frica sa-l parasesti?

Nu nu mai am chef de casatorie...cel putin nu cu el...trebuie sa-mi gasesc linistea...
Zilele astea pe cand imi spunea ca e acasa era cu prietenii la o bere si vorbea cu "mama2" la telefon....adica o fetita cu care si-o mai trasese inainte...am descoperit absolut inatmplator! el zice ca nmu are nimic cu ea dar din expoerienta stiu ca cea de la capatul firului e de obicei si in patul lui. Pentru prima data in 8 ani am reusit sa privesc cu calm situatia...sa nu mai tremur toata,sa nu mai vomit de stres...probabil ca nu il mai iubesc...nu mintea sau inima imi zic asta ci trupul meu....care refuza sa se mai simta rau din cauza unui om fara caracter!
Acum m-am pus pe slabit,trebuie sa fiu iarasi eu,sa am incredere in mine pt a-l lasa....dar sunt sigura ca atunci cand voi reveni la forma mea v-a fii iarasi bland si bun ....oare o sa-l cred iarasi?

Fata hai,dar ce s-au terminat barbatii de pe lume?Tu ideie nu ai ce barbati sunt pe lumea aceasta !Blinzi,grijulii si iubitori.Deschide ochii si priveste in jur.Noi iti suntem alaturi si te vom ajuta,te vom sustine cu tot sufletul.El este pentru tine ca un drog,cu toate ca stii ca e periculos pentru viata ta,dar nu te poti debarasa de el.Adica nu ai vointa si curajul.Nu o sa se schimbe niciodata,sa ma tii minte.Lupul parul isi schimba,dar naravul ba.Ai grija de viata ta si de tine.Viata e atit de scurta,mine nu stii ce va fi cu tine,nu face s-o irosesti cu un prost.Dezleaga calul de la gard si traieste-ti viata,draga.

Fata draga, [CENZURAT] si vezi de viata ta, unul ca el nu se schimba , poate sa jure si pe rosu, poate ca un timp se poarta frumos, dar Lupul parul isi schimba,dar naravul ba, bine spus Aki.

Fixeaza-ti un obiectiv , de a slabii de ex. si incearca sa fii constanta.sa fii multumita de tine, sa te simti bine in pielea ta.

Da,sunt constienta ca nu o sa se schimbe niciodata...probabil v-a fi doar o schimbare dar pe o scurta durat de timp...deci inutil!

E groaznic cand aflii ca persoana iubita te inseala...inainte de a mi se intampla si mie spuneam sus si tare ca nu voi accepta asta niciodata...dar uite-ma in situatie,care se agreaveaza pe zi ce trece si sunt tot cu el...de ce? nu am un raspuns la aceasta intrebare....mi-e teama ca din cauza ca m-am ingrasat nu o sa mai fiu cu altcineva...ma complac...din obisnuinta....astea ar pute fi raspunsurile mele...dar nici macar unul dintre ele nu e demn de luat in seama....
Stau uneori si ma gandesc...unde a ajuns viata mea?...cum de am devenit una dintre aceste femei..a fost un drum lungsi anevoios...si si uite ca l-am parcurs!
Uneori ma gandesc "Ce am invatat in acesti 8 ani?"...am invatat sa iert si asta cred ca e o calitate! Dar din pacate nu am invatat sa iert persoana care merita iertarea.....

Cu riscul ca te supar ....Ce am copiat ingroshat din post-ul tau .....mi se pare o tampenie !!!! Cum poti spune ca din aceasta cauza nu mai poti fii cu altcineva sau ca trebuie sa ramai cu EL ?????? Cu multe scuze te intreb : ce varsta ai ?????? Asta nu e o gandire de om matur !!! Cine ne iubeste , ne iubeste asa cum suntem !!!!!! Si asta e un adevar !!!
Priveste mai profund in casnicia ta si vezi ce nu merge !!!! Amandoi aveti o vina !!!! Nu sunt , personal , de acord cu ideea ca " el " sau " ea " sunt de vina la o despartire " !!! Fiecare are partea lui / ei de vina !!! Nimeni nu e perfect !!

Zici ca e situatie care se agraveaza si INCA esti cu el . DE CE ?????? Raspunsul il stii doar tu !! Nimeni altcineva ! Asa ca stai si analizeaza totul : ce faci tu gresit , ce face el fresit si vei vedea ce ai de facut in continuare !!!

Personal iti spun ca daca as afla ca sotul meu ma inseala .....bagajul lui va fii deja la usa !!!! Nu as avea nevoie de explicatii pentru ca , pentru mine , o data ce nu mi-am pierdut increderea ...am pierdut-o de tot !!!!! In cazul in care EL m-ar insela , n-ar mai fii loc de iertare din partea mea !!!!! Poate sunt eu mai dura dar ....asa gandesc !

Cand spuneam ca mi-e frica ca nu o sa mai fiu cu altcineva din cauza ca m-am ingrast spuneam,de fapt printre randuri,ca mi-am pierdut increderea in mine din cauza kg in plus....da, nu e o gandire constructiva dar e o realitate...
Cred ca orice femeie care se ingrasa considerabil isi pierde mai mult sau mai putin increderea in fortele proprii....E adevarul meu,e felul in care privesc eu lucrurile....
Cand spun ca situatia se agraveaza ma refer la replica pe care mi-a dat-o in seara asta in legatura cu experienta pe care am postat-o la neuronii ww...cand mi-a spus ca "are acel barbat motive sa o bata pe acea femeie!"...situatia s-a agravat in seara asta pt ca mi-a dat aceasta replica si inca cu o mare seninatate....eu de aici inteleg faptul ca el e de acord cu puterea pumnului....da probabil ca o sa imi spui ca asta nu e o noutate avand in vedere ca chiar el manifesta aceasta putere asupra mea....sa nu iti inchipui ca ma desfigureaza in bataie sau asa ceva dar pt mine faptul ca am luat o palma si cateva imbrancituri sunt suficiente....inseamna bataie...la fel cum un sarut cu o alta persoana inseamna a insela...nu e nevoie sa se ajunga la sex neaparat,tot inselat se cheama...


Apropos,am 27 de ani si nu sunt casatorita...
Iar cu afirmatia cine ne iubeste ne iubeste asa cum suntem...nu sunt de acord.....
Fii sincera...daca ai intalni un barbat plin de cosuri,cu cocosa,gras...ai incerca sa fii cu el ca sa descoperi ce suflet bun are...? De ce femeile nu isi pun masca pe fata,nu se epileaza,nu se besesc(scuze), de fata cu partenerul lor? Toate astea nu fac parte din cine suntem? Nu toate facem asta? Iar daca am face toate astea de fata cu iubitul nu crezi ca am fii mai putin feminine,sau gingase...? Unele lucruri,desi fac parte din ceea ce suntem si sunt perfect normale, pur si simplu e mai bine si mai elegant sa nu le faci de fata cu acel el din viata ta....

Ma scuzi,dar mi se pare ca tot ajutorul trebuie sa vie din partea ta.Dar nu stiu ce-mi pare ca tu nu prea vreai... Ai grija de tine si ia cea mai buna decizie

Da ai dreptate,tot ajutorul trebuie sa vina din partea mea....Stii, eu sunt ardeleanca si sunt cam molcoma... :huh: incerc sa fac totul incet si cu grija...analizez si rasanalizez toate detaliile problemei pt ca vreau ca tot ceea ce mi se intampla sa aiba un scop....sa inteleg ce si unde s-a gresit pentru a ramane cu ceva invataturi din experientele traite,fie bune sau rele! Poate parea o scuza de om lenes dar pur si simplu asa sunt eu construita...
Multumesc celor care si-au facut timp sa-mi raspunda!