Honey pe unde umblii?

Foarte frumoasa e casa.Sa fiti fericiti in noua casuta si sa cresteti in ea multi-multi copii.Femeia din poza tu esti Honey?

"only 67 days to go"

Ati terminat cu aranjatul?

LA MULTI ANI,DRAGA HONEY

LA MULTI ANI!!!!

FIE CA 2008 SA VA ADUCA NUMAI IMPLINIRI SI REALIZARI, SANATATE, BUCURIE, FERICIRE SI VOIOSIE.

CE-I MAI BUN SI MAI FRUMOS PE LUME SA VI SE INTAMPLE.

DOAMNE-DOAMNE SA VA CALAUZEASCA PASII SI SA VA LUMINEZE SUFLETELE.


UN AN NOU FERICIT TUTUROR!!!!!!!

La multi ani si un an nou fericit si abia asteptam venirea lui Bb pe lume
Ce mai faci?Cum merge sarcina?Ai zis ca pui poze cu tine cu burtica

Cred ca-i place sa ne tortureze

Honey,pe unde esti? Hai,ca ni-i dor de tine

Servus draga mea!
Cum in noua tzara?
Cuym te-ai aranjat?
Ceva poze nu ne aratzi si noua?
BB ce zice?

Delikata shi skumpika mea Honey...Ai plecat in Texas de cand nu te-am mai zarit. Ai plecat shi mai departe decat erai. Sanatoasa sa fii shi noroc sa ai. Iar bebele din burticutza ta sa fie cel mai fericit om de pe lumea asta cand o veni, sa fie sanatos shi sa nu duca lipsa de nimic pe langa voi. Sa ai parte numai de bucurie de la bebe. Doamne ajuta! Amin! Imbratisez cu drag.

Ce mai faci fata draga? cum te simti? cand vine bebe?
Asteptam un semn de la tine, eu sper ca esti bine si ai acea culoare in obraji care o au toate viitoarele mamici.Sa fii sanatoasa si linistita.

Va pup pe toate, fetelor.
N-am mai dat pe-aici, stiu.
Va pupic pe toate si va imbratisez cu drag.
Lilishor scumpel.. pe tine in mod special.

Noi mai avem chair putin... maine (astazi la voi) implinim 36 de saptamani... si nu-mi vine sa cred ce repede a trecut timpul.
Mai avem de pus la punct ultimele chestii... in asteptarea lui bebe:spalat hainute,calcat, pus in sertarase...de-astea de... nesting. Camera i-am vopsit-o si i-am aranjat-o ... noua ne place la nebunie... parca e de... turta dulce.
Incerc sa ma tin ocupata, ca sa nu-mi aduc aminte de gradina de morcovi pe care-o am...undeva.. si din care se mai vad doar frunzele.Din ce se-apropie ziua cea mare, din aia si colectia de morcovi creste.

Pupicei.

Nu trebuie sa te gandesti aucm la morcovi.
Aiai sunt buni doar de rontzait nu sa ne intre prin diverse partzi
Iti tzinem pumnii si va pupam

Asteptm vesti in continuare Honey

Am implinit 37 de saptamani astazi.
De-acum, bebe e considerat a fi "la termen" si deci poate veni oricand, caci noi il asteptam cu drag.
Chiar daca eu am inceput sa fiu panicata de gandul "nasterii".
Sper doar ca Doamne-Doamne sa-mid ea puterea necesara sa trec peste tot, ca in the end, sa-mi tin bebelusul in brate.
Nu v-am mai spus..dar, bebe al meu, de unde era 70% fetita, are acum un cuculet de n-ai treaba.
Doctorul de-aici l-a prins pe "pozitie" si a facut 2 poze... una pentru album si-una pentru tati s-o duca la serviciu si sa se faleasca. Iar pe poze, a scris doctorul GREAT big big BOY.
Cam astea-s noutatile... cu privire la noi.
Va pupic si va doresc numai bine .

Honey, ma bucur din suflet de vestile bune. Sa va ajute Doamne Doamne si in continuare, si abia astept sa te vad cu comoara in brate. Nasterea o sa treaca, nici n-ai sa stii de ea, cind ai sa te trezesti cu gigilicea linga tine ai sa uiti de toate, crede-ma pe cuvint , ce-a fost mai greu e in spate deja.

Te imbratisez si va tin pumnii!

Honey nastere usoara si il asteptam pe bebe baiat

Inca mai chicotesc la faza asta

Iti doresc o nastere usoara, totul o sa fie bine numai daca tu esti pregatita psihic si fizic, trebuie sa fii optimista, sa gandesti pozitiv, sa fii barbata, hahaha, totul o sa iasa bine, treci peste asta, gandeste/te ca toate am trecut prin asa ceva si uite acum ce copii mari avem, si tu o sa faci la fel, si o sa ne povestesti pe larg cate nazbatii face puiul tau drag.
Sa sti ca eu ma bucur ca e baiat, eu mereu mi-am dorit 2 baieti, tare imi sunt dragi.

Multumesc frumos fetelor. Sunteti toate niste scumpe.
Sexy-mama...incerc pe cat posibil...dar..deocamdata sunt tare ca soseta.
Sper ca in momentul X, adrenalina sa-si faca treaba si sa trecem cu bine peste tot.

Eu acum am intrat in faza hormonala in care plang din orice...nu stiu ce am, banuiesc ca se apropie ziua cea mare.
Ca atare, ascult melodii pe care nu le-am mai auzit de ceva timp...si ...suspin.
http://www.youtube.com/watch?v=pMofzxwtGA0

Iubita , nu trebuie sa fii asa de emotiva, acum , mai mult ca niciodata trebuie sa dormi, sa te alimentezi bine, sa te odihnesti cat poti de mult inainte sa nasti.E normala starea ta, dar eu cred ca trebuie sa te gandesti la ceva mai vesel si sa asculti ceva muzica saltareata.
Hai sa te aburesc cu ce am facut eu la prima nastere.
Deci, aveam 84 de kile si 40 de saptamani de sarcina, Bianca nici gand sa se nasca, asa ca m/am dus la medicul meu si i/am spus ca nu mai rezist ca nu sunt gestanta ca un elefant si ca vreau sa imi declanseze nasterea, ca nu mai am timp sa il pierd de pomana cu una mica in burta si capricioasa.Medicul m/a internat in spital , deja aveam 2 saptamani peste termen, si stau eu ce stau acolo si se face ora 12, medicul nu mai aparea, asa ca am inceput sa ridic patul de fier din rezerva, cu gandul ca mi se rupe apa si asa apare si el in final, si cand aveam patul la nivelul ochilor apare si asta pe usa beleste niste ochii la mine si imi spune ca nu sunt sanatoasa la capl, si ca la ora 15 ma baga in sala de nasteri sa imi rupa membranele. dar pana la ora 15 mai era ceva timp, asa ca am inceput sa alerg pe scari, 3 etaje in sus, 3 in jos cu un burtoi mare de tot in halat.
La 15 mi-a rupt membranele si a plecat, eu am asteptat sa vina durerile alea cumplite si nu mai apareau, asa ca la 20 seara am trimis dupa el sa mai verifice odata daca am membranele rupte ca eu nu am decat contractii blande ca la ciclu, si a venit la mine, mi/a bagat 2 supozitoare in fund sa tac si dupa 30 de minute tipam iar dupa el ca se naste Bianca, el abia a catadicsit sa vina, dar odata intrat pe usa , abia a avut timp sa o prinda pe Bianca in sort ca a iesit ca o b.a.s.i.n.a. de repede, si eu care citisem Mama si Copilul de 100 de ori asteptam proicesul ala cu iesitul capului, un umar, pe urma al 2-lea umar, hahaha, Bia mea a iesit in 5 sec si cu 4 kile dupa ea.

La Miruna a fost si mai misto, m-am ingrasat ca la carte, si am nascut tot cu Suciu al meu la Polizu, numai ca de data asta m-am ingrasat numai 11 kg si nu 32 de kg ca la prima sarcina.Si la ora 10 dimineata , sambata, mi s-au rupt membranele in timp ce dormeam si m-am trezit uda toata, i-am spus Puiului ca mai am un pic si nasc si sotul meu mai ceva sa lesine, cred ca eu conduceam mult mai bine pana la maternitate, ca eram multttt mai calma decat el el nu mai stia nici ce sa fac cu mainile, ca sa nu spun ca a plecat fara ciorapi in luna ianuarie pe o zapada sanatoasa.
Eu una aveam varicela eram in a 7-a zi de eruptie, asa ca am nascut in biroul doctorului meu drag, cu geamul deschis la maxim, Miru a iesit la fel de usor ca Bia, dar ceva mai grasa si mai frumoasa.

Asa mai da. Parca altfel iti vine pofta sa nasti.
Dar, dupa cum se stie, nici o nastere nu e la fel ca alta si fiecare sarcina e diferita.

Eu am totusi incredere ca DD ne va fi alaturi si imi va da putere sa fiu tare pentru bebe.
Multumesc ca ai impartasit experientele tale cu mine.

Pupicei dulcei... scumpica Sexy-mama.

deci.....(sa incep ca la carte).....sexy nu ma pot opri din ras!!!! Rad si rad....si mi-au dat si lacrimile!

Honey iubito! Sa ai parte de o nastere usoara si sa ai un baietel rotofei si dragalas si cuminte. Sanatos mai ales!!! Si sa pui repede poze (instruieste sotul daca e nevoie) sa ii numaram si noi degetelele de la maini si de la picioare

Nastere usoara draga,Honey.Uite acus nasti si noi nu am mai vazut pozele cu burtica .Ai aratat vre-o citeva cu casa,dar abia te vedeai in ele
Dar tu Sexy nu esti sanatoasa,am ris cu lacrimi cu Sergiu

Si cand e termenul?...sa-ti traiasca si sa fie sanatos/oasa...ca cine stie ce a vazut doctoru' acolo.!!.. ...

Draga mea, tuturor ne-a fost frica.
Io credeam ca o sa mor
Eram elefantina, nu ma puteam apleca, ma miscam ca un vapor.
Trecuse termenul de 2 saptamani, asa ca mi-am facut bagajelul, m-am dus la spital.
dar surprise, dr. nu avea timp de mine, avea 3 sarcini extaruterine urgente , asta era luni dimieatza la ora 8, asa ca usoara ca un fulg am plecat acasa.
Ne-am inteles sa revin miercuri la ora 8 ca-i numai al meu si o sa nastem procvocat ca la carte.
Luni a trecut usor, marti mi-a venit pofta de ceva dulce si m-am dus cu omul jumate de oras la o anume cofetarie.
In drum am gasit la o alimentara macrou, asa ca am cumparat 2 kg.
Acasa le-am prajit si am mancat ca pentru 2,3,4 sau 5.
Dupa atata efort pe la ora 22 am adormit.
La ora 2:25 am avut prima durere, m-am trezit din somn.
Am constata ca mi s-au rupt memebranele, asa ca am facut dus si am plecat la spital.
Moasa m-a vizionat si a zis ca pana la ora 8 cand vine domnu dr. nu nasc, asa ca sa iau loc in salon, se facuse ora 3:30.
La ora 4:20 am simtzit ceva facand plosc( mai mult am auzit) si am rugat moasa sa verifice.
S-a impacientat ca nasc in pat, asa ca habar nu am cum am ajuns pe masa.
Stiu doar ca mi-a zis de 2-3 ori impine, sau stai si apoi am simtit o mare usurare.
In acele momente m-am gandit: Doar atat? De ce ma temeam io oare?
evident ca dr. nu a ajuns decat la vizita de la ora 9
Pot sa mai fac inca vreo 5-6 copii

Noroc ca motivele economice m-au temperat.
Dar de cate ori vad cate un copil mic imi pare rau ca m-am oprit la unul.

Nastere usoara!
Te asteptam sa ne spui cum se naste in America.

In Olanda e acum o moda sa nasti acasa, sa feresti copilul de microbii din spital si sa se nasca in mediul lui.
Se naste cu moasa, doar in caz de probleme de cheama medicul.
Io am ramasa cand am auzit. Nu erau de la tzara ci femei educate de la oras.

Sexy , am ras sa ma cocosez cum ai povestit !

Mda , mi-am adus si eu acum aminte de el ...uitasem . Mersi !

honey, intreaba dr cu care o sa nasti de epidurala. Eu nu am avut parte de asa ceva ca la spitalul la care am nascut nu au anestezist pt asa ceva, dar am auzit ca face minuni. Nastere usoara iti doresc, bb sanatos, mancacios i cuminte. Iar tie refacere usoara si mult laptic.

Ce faci Iubita?Mai este atat de putin si vine bebe .Nastere usoara si sa fiti sanatosi .Asteptam vesti de la voi

Honey vad ca mai e putin putin! Nastere usoara si bebe sanatos! Eu astept sa vad ce e pana la urma...poate e totusi fetita...ce m-as distra .... asa ne-a facut si noua Alexia, mai aveam putin si nasteam si ea tot nu vroia sa stea sa vedem si noi ce e.

Stiu ca am mai postat povestea nasterii dar ti-o mai las inca o data ca poate iti mai scad morcovii

"De duminica 23.07.2006, ora 20:30 sunt mamica; avem o minune de fetita de 53 cm, 3360 g si scor Apgar 9.
Sambata (22.07) la ora 17 am fost la control, colul era deschis si scurt asa ca dr. m-a internat; la ora 19:00 mi-a facut 2 injectii ca sa incerce sa declanseze nasterea... am avut cateva contractii f. mici si apoi am dormit linistita pana dimineata cand s-a repetat procedura...acum, culmea, nici macar o contractie. Eram foarte dezamagaita si ma gandeam ca n-o sa nasc in ziua respectiva.... imi doream tare mult sa-mi vad fata. Pe la 11 dr. a zis ca mai incercam cu o pastila si daca nu se intampla nimic ma externeaza si ne vedem peste o saptamana...sau cand se rupe apa. Pana pe la ora 14 iar n-am simtit nimic, deja eram nervoasa si ma plimbam pe holul spitalului de mai aveam putin si faceam santuri.... sotul meu era acolo, la fel de nerabdator si de obosit ca si mine dar incerca sa ma incurajeze. La ora 14 a venit dr. de garda m-a controlat si a zis ca in 2 ore imi rupe membranele....am iesit pe hol si am inceput sa plang ca vreau sa vina nasterea de la sine nu sa-mi rupa el membranele....si atunci au inceput niste contractii maricele; asistenta l-a sunat si pe anestezist, acesta a venit si mi-a instalat cateterul...dupa spusele lui pe la 16:30 - 17:00 urma sa incapa administrarea anestezicului.
La 16:15 s-a rupt apa, la inceput a curs putin lichid.... ma si gandeam ca poate am facut pe mine si nu stiu eu ; m-am ridicat sa ii spun asistentei si in secunda aia am simtit cum tot lichidul se scurge; eram super fericita, urma sa nasc fara nici un fel de interventie...mai mai ca am fugit pe hol sa-i spun asistentei; contractiile deveneau mai puternice dar suportabile asa ca am zis sa mai asteptam cu anestezicul; m-a conectat la aparat sa urmareasca bataile inimii bebelui si contractiile mele si am ramas in pat cronometrand contractiile...inca nu erau regulate dar erau puternice.
La ora 17:00 deja aveam contractii la 3 minute si tineau cam 20 de secunde, am cerut anestezic si in 15 minute mi-au trecut durerile...era suportabil. Oricum gandul meu nu era decat ca o sa-mi tin puiul in brate in seara aceea si nu mai contau nici contractiile nici nimic.
Intre timp a venit si dr....m-a controlat si am vazut ca era cam nemultumit; mi-a zis ca nu ma dilat si ca astea nu sunt contractii.... adica durerea era ca la o contractie mult mai puternica dar ea era de fapt f. slaba.... n-am intrebat de ce...Nu mai aveam rabdare; eram deja de 24 de ore in spital si nervii mei erau intinsi la maxim, i-am spus sa-mi faca cezariana ca nu mai rezist si n-a vrut, nu era cazul ( acum ii multumesc ca nu m-a ascultat dar atunci imi venea sa-l strang de gat ) , am inceput sa si plang de nervi si deja nu mai stiam ce sa fac... langa mine era o fata careia i se rupsese apa pe la 16:45 si la 18:20 a nascut, numai la mine nu se intampla nimic; singurul lucru bun in momentul ala era ca auzeam bataile inimii bebelui si stiam ca e bine. A aparut si sotul meu in salon...cred ca l-a chemat dr. ca sa ma mai linisteasca... foarte bine a facut ca l-a chemat; vazandu-l acolo si vorbind putin cu el m-am linistit si am asteptat clama sa vad ce se intampla. Incepusera contractiile puternice si am mai cerut anestezic, i-am spus sotului sa merga in sala de asteptare si am inceput sa urmaresc mai atenta contractiile; dr. a venit si s-a aratat mai satisfacut de situatia mea.... asta pt. 20 de minute cand mi-a zis ca mai dureaza cel putin 2 ore pana nasc....era aproape ora 20:00...cand l-am auzit iar m-a apucat plansul.... totul era de fapt pe fond psihic, nu ma durea nimic f. tare dar nu mai aveam rabdare... M-am uitat la ceas si era 20:05 atunci am chemat asistenta si i-am spus sa mai bage anestezic pt. ca eu o sa nasc ... anestezic a mai pus dar nu m-a crezut ca nasc.... aveam dilatatie 8, la 20:15 am inceput sa simt nevoia sa imping ... cum nimeni nu se astepta sa nasc asa repede nici dr. nici asistenta nu erau langa mine, am strigat la asistenta si cand a venit a inceput distractia, eu ii spuneam ca nasc ea se uita la aparat si zicea ca nu am cum asta de 2-3 ori, m-am ridicat singura in picioare si am plecat spre sala de nasteri.... sarmana asistenta nu mai stia ce sa faca mai repede sa ma tina pe mine sa nu cumva sa cad, sa tina perfuzia...sa-l cheme pe dr. ; am fost cam inconstienta in momentul ala dar simteam ca atunci nasc.... dr. cand a auzit ca e chemat a fost si el la fel de surprins pana sa ajunga el la mine eu eram deja pe masa si in timp ce el se imbraca eu am si impins o data; mi-a explicat repede cum sa imping corect ca sa dureze putin si a zis ca nasc imediat.... asa a si fost am impins de 4-5 ori si gata, am simtit cum a iesit bebelina.
in momentul ala am uitat si de durere si de nervi si de cat plansesem pana atunci si m-am ridicat in capul oaselor sa o vad...era asa de micuta si zgribulita ... pentru mine era superba, au pus-o pe burta mea si imediat a incetat sa planga; a incetat ea si am inceput eu, acum plangeam de bucurie, am pupat-o si au plecat asitentele cu ea. Intre timp dr. scosese si placenta si eram aproape gata, m-au mutat intr-un salon langa sala de nasteri si am ramas acolo pt. urmatoarele 2 ore.
Cat au durat la mine interventiile dupa nastere sotul meu era deja la sectia de copii cu aparatul foto in mana; a venti la min, am vazut pozele si ....normal... am mai plans putin; eram si sunt extrem de fericita, acum ma amuza toate "peripetiile" nasterii, nu-mi mai aduc aminte de nici o durere, tot ce conteaza e ca suntem toti bine si sanatosi si ca bebelina e langa noi.
Va doresc tuturor nastere usoara ca a mea si asteptare mult mai mica decat am avut eu.... pt. mine asta a fost partea cea mai grea.
Nu stiu cat de bine m-am expriamat in cuvinte dar n-am crezut ca putem avea ca parinti asemenea trairi... cand o vad imi dau lacrimile de fericire. Aducerea Alexiei pe lume e cel mai bun lucru pe care l-am facut!"

Inca mai sustin ultima fraza...inca nu am facut ceva mai bun





Iubita eu am nascut cu peridurala si crede-ma ca este MANA CEREASCA, sa tot nasti asa. Te bate gandul de inca un bebe?

Va multumesc fetelor pentru cuvintele voastre calde, pentru incurajari, pentru totul.

Morcoveii au venit, au stat, m-au agitat si-acum au plecat.
Cred ca din cauza ca, oarecum am realizat ca... de dat inapoi nu am cum... doar de mers inainte. Si ca, orice si oricum ar fi, trebuie sa trec prin asta, prin tot ceea ce inseamna "experienta de-a deveni...mama".

Astazi implinim 39 de saptamani. Suntem pe ultima suta de metri.

Doctorul m-asteapta si... stie de problema mea : intru in panica, iar la durere, teama, frica... corpul meu nu mai raspunde... it shuts down.

A zis ca impreuna cu asistentele, vor face tot ce-i posibil sa-mi fie bine atat mie, cat si bebelului.

Totusi, e ingrijorat putin, din cauza ca eu sunt prea stramta a zis... si s-ar putea ca nasterea naturala sa fie o problema. Ma va lasa totusi sa incep natural si, daca vor fi ceva probleme, vom ajunge la Cezariana.

Va pup dulce si va imbratisez cu drag.

Click sa vezi atasamentul 37 weeks

Click sa vezi atasamentul 38 weeks

Arati minunat, Honey! Nastere usoara si fara complicatii

Astazi am implinit 39 de saptamani. Cand a trecut vremea????
Imi aduc aminte cum ... spre sfarsitul lui Iunie imi anuntam sotul prin telefon, din Romania, ca vom avea un bebe. Nu m-a crezut. Am ajuns acasa, in Germania, mi-a luat 2 teste ne-romanesti,caci n-avea incredere in acelea, si...that was that: bebe era pe drum.

Uitandu-ma in urma, ma gandesc ca bebe ar trebui sa devina un mare calator, avand in vedere ca, am aflat de el in Romania, apoi am zburat in Germania dupa care, taman aici...in inima Texasului.
A fost o sarcina usoara, as putea spune, desi sotul imi zice ca nu stie daca se baga la un al doilea bebe, caci in primele 3 luni m-am simtit mizerabil... iar acum spre sfarsit, iarasi.
Dar din punctul meu de vedere, stiind cate se pot intampla pe parcursul acestor 9 luni, eu zic c-am fost ok.

Am mutat mobila in Romania (nestiind ca-l am pe bebe in burtica), apoi impachetat 2 tiruri de stuff.... curatat casa din Germania, zburat 15 ore cu avionul...ajuns aici, locuit in hotel 3 saptamani, alergat zi de zi ... sa ne gasim o casuta... casuta noastra, o noua casa, o noua viata, o noua familie.

Cand in sfarsit am vazut-o, mi-am spus in gand ca DA, asta e casuta mea. A mea si-a familiei mele, casuta in care bebe al meu va creste frumos,cuminte si sanatos si in care vom fi cu totii fericiti.
N-am dat inapoi nici cand, am gasit un mic scorpion-rosu in chiuveta de la baie.
Asta e casuta mea!

Au urmat zile lungi, de asteptare... intr-o camera de hotel: eu, sotul,2 pisici si bebe in burica...pentru definitivarea actelor. Cand in sfarsit ne-am mutat, am zis ca de-acuma gata, bebe poate veni pe lume. Va avea un acoperis deasupra capului. Desi,era totusi prea devreme.

In casuta, ok..doar ca dormeam pe jos, pe-o saltea gonflabila... n-aveam vase, tacamuri... nada. Ne-am luat 2 scaune si-un TV.
Astea au fost primele lucruri.
Am luat bradut... l-am impodobit cu mult drag;era casa goala, dar aveam bradut.
In ziua dinaintea Craciunului, ne-au venit canapelele... deja era parfum... Moshu nu ne uitase.

Mai usor sau mai greu, zilele, saptamanile au trecut.
Am facut de toate... adunat frunze in gradina, carat mobila, aranjat, curatat casa,vopsit camera lui bebe... ales lucruri pentru bebe,etc...iar acum... suntem aproape la final.
Final de perioada de gravidutza... perioada in care am avut sentimente dintre cele mai ciudate, de la super fericire, la o adanca depresie, la plansete with no reason si raset isteric la fel.

Am citit sute,mii de pagini...scrise de cele peste 100 de fete de aici, de la Odiseea noastra, a mamicilor de Ianuarie-Februarie 2008.
Am fost alaturi de fiecare.... am avut emotii pentru fiecare, m-am bucurat, m-am intristat cand a fost cazul.
In fiecare dimineata citesc cu aviditate tot ce s-a scris peste zi, curioasa sa aflu ce s-a intamplat cu fiecare.

I-am facut capul mare sotului, povestindu-i in fiecare zi,timp de 8 luni de zile tot ce se intampla, ce se discuta, cine nastea, cu cate grame si ce Apgar venea pe lume fiecare Clopotel.


De Aniversarea noastra, in Aprilie, am sa-i dau o Diploma de ... "the best Husband in the world".Se vede ca ma iubeste enorm, daca mi-a suportat toanele si hormonii timp de 9 luni si n-a luat-o la fuga.
Desi, s-a intamplat sa cad in extrema cealalta, sa ma supar pe el, caci... nu mi-a adus deloc un buchet de flori ..sau mic-dejunul la pat, sau... sa-mi faca cafeaua de dimineata. Dar au trecut.
Iar seara, cand ma bag in pat, langa el.... printre... uff, awww,aoleu,hmmm, un sughit si-o mica ragaiala.... sunt cea mai fericita. Il iau in brate si adorm cu zambetul pe buze.
A mai trecut o zi.


Va pup zuzici.
Nu stiu ce m-a apucat astazi.... de-am pus pe "hartie" gandurile mele. Cateva din ele, anyway.
Poate pentru ca... momentul marii intalniri este atat de aproape.Moment la care nu vreau sa ma gandesc, moment blocat cumva undeva in mintea mea.
Iau totul cu pasi mici. Dimineata, ora pranzului, ok...e 5pm...vine sotul, cina...sa trecem si peste noaptea asta...asa... usor, usor.

Pupici dulcici si imbratoseli cu drag...si... scuzati o zuza nebuna si toata aberatia ei.







Mesajul de mai sus l-am postat la Odiseea noastra, a mamicilor de Ian-Feb 2008, astazi, cand m-am trezit cu un sentiment de...nostalgie... de.. nu 'stiu ce.

Honey, numai cine a trecut prin toate astea te poate intelege... ...adica inclusiv eu. O sa treaca si momentul intalnirii...care o sa fie cel mai "tare"moment din viata ta. O sa vezi bb si o sa uiti de toate...eu am facut cezariana, l-am avut mai tarziu, dar tot aia e!
Te pup si nastere usoara.

Cred ca am contractii. Burtica mi-e ca o piatra... pe seara m-a durut rau jos, osul...
Iar acum... am asa niste dureri de nu pot sa respir...nu stiu daca-s contractii, caci nu seamana cu durerile menstruale...cum am inteles c-ar fi.Sunt insa ca niste ciocanituri in interior,destul de puternice.

Plus ca am nasul infundat rau de tot, abia pot sa respir.Iar de vreo 2 zile picioarele mi se tot umfla,mai ceva ca (,) coca de cozonac la dospit.Azi chiar m-am speriat de cum aratau...chiar i-am zis sotului ca ma duce la spital in papuci de casa.

Poti suna medicul pentru linistea ta....
Eu nu sunt in masura sa zic ceva...ca nu stiu cum e cu contractii de nastere, din motivul invocat mai sus. Dar stiu ca m-a durut burta toata sarcina, din cauza ca a fost f jos si am facut tratament.

Mersi, Axe.

Sper sa fiu ok. As lua un No-Spa.... poate ma lasa.

Dureri n-am avut, in afara celor normale, mici, de nebagat in seama.

Ufff...de sunat doctorul,mai astept. Eventual,daca se intetsesc, imi trezesc sotul si mergem la Spital la o monitorizare.

Pupici.

Neata .Honey esti superba .Eu nu stiu ce sa iti spun cu privinta la nastere ca inca nu am trecut prin aceasta etapa a vietii dar stiu ca aducerea unui este unul din cee mai frumoase momente din viata .

Am uitat de diferenta de fus orar....

Te-am citit azi noapte si am ramas cu impresia ca vei naste foarte curand. Am fost surprinsa sa intru acum si sa vad ca ai avut si dureri. Sper ca esti bine si tu si bebe (viitor sau actual). Daca se verifica presimtirile mele, cred ca ma declar medium

He he, Tzutzic.
Pupi dulci.

Nu stiu daca e ..soon enough ...dar, daca nimic nu se intampla pana Luni, 18 Feb (cand mergem la un ultim control)...doctorul vrea sa induca nasterea. Oricum, mi-a zis clar ca saptamana viitoare nasc....fie vine bebe de la sine pana atunci, fie "ajutat".
Nu vrea sa ma mai lase mai mult de-atat,caci mi-e din ce in ce mai greu.

O sa fie bine.
Asteptam cu interes, mai e un pic pana luni.
Stiu ca ti se vor parea cele mai lungi zile , dar o sa treaca

Haide Honey-bebe Eu ii fac galerie, ca poate il prind si eu pana plec

Saraca de tine Honey ,imi pare ca esti asa de chinuita si obosita .Picioarele umflate imi inchipui cum te simti.Dumnezeu sa te usureze cit mai repede si o nastere usoara sa ai,draga.Acus-acus vine bb

Nastere usoara, bebe sanatos, voios, voinic si cu o mama la fel de sanatoasa!

Honey sunt cu gandul alaturi de tine si va asteptam pe amandoi "acasa" cu bine

Nastere usoara, sunt cu gandul la tine si te sustin.

Haide Honey maine-poimaine vii si spui ca ce usor e

Mult curaj ca mai ai putin