Pup fetele mele scumpe.
Eu sunt intr-o stare ...de nici nu stiu cum s-o descriu.
M-am saturat de oamenii de la serviciu,intr-un asa hal, incat imi vine sa-i bat pe toti.
Am fost plecata in concediu. ...2 saptamani. Ei, pai daca am fost plecata, asta inseamna in mintea lor de gaini plouate ca m-am intors cu forte proaspete si duble...deci trebuie sa-mi dau sufletul pe-acolo. Buuunnnn.
Una din marile probleme, e ca eu nu conduc. Asa ca sotul ma duce la munca, ca seara...sa iau taxiul...sa platesc 8 euro...pentru a ajunge acasa. Bun si asta. Insa... trebuie pentru ca eu sa muncesc numai dupa-amiezile. Nu pot lucra de dimineata. Si le-am tot spus-o de un an incoace. Ei bine..... dupa un an, s-au hotarat ei, sa-mi schimbe graficul, fara sa ma intrebe si sa ma puna sa lucrez ba dimineata, ba seara.Adicatelea ajung seara la 10 acasa, ma culc cine stie cand ( datorita
inca actualei probleme de a adormi) ,ca dimineata sa ma trezesc la 6:30, sa fiu fresh , sa merg la munca...si sa fiu in forma 100%. Am incercat sa le explic... n-am avut cu cine ma intelege.
Ieri insa, paharul s-a umplut. M-au pus azi, Miercuri sa lucrez de dimineata. Buuun. Cu 2 zile inainte... explic persoanelor in cauza, ca nu pot presta ziua de miercuri, caci am programare la dr. la 10 dimineata. Programare pe care am mutat-o o data, dealtfel si care e foarte importanta.Ca sa pot fi in stare sa lucrez, trebuie sa fiu sanatoasa. E de bun -simt,zic eu. Ca atare...... s-au gandit ei...sa-mi dea ziua de azi liber... insa sa vin Vineri la munca.
Vinerea e singura zi din saptamana cand o petrec impreuna cu sotul. Desi el sta acasa Vinerea si Sambata.... eu fiind fata cu bun-simt, am zis OK... stau Vinerea acasa... si Sambata lucrez. Ca sa impac si capra si varza. Ti-ai gasit sa aprecieze ei.
Asa ca ieri, in sala de mese, stand la discutie cu amandoi big-sefii... m-a busit plansul. N-am mai rezistat. Nu m-am simtit atat de neputincioasa in viata mea. Oricum o dadeam... ei gaseau alt motiv. La care, le-am spus clar...ca eu CHIAR imi dau demisia...caci nu se mai poate.In Ianuarie mi-am depus deimia ,semnata, pe biroul lor..si nu m-au lasat sa plec. Eu nu mai pot....daca dupa tot ce fac...calitativ si cantitativ , nu gasesc putin suport si intelegere, atunci...clar nu se merita. Deja sunt cu nervii la maxim, am albit toata, am devenit foarte irascibila .
Bineinteles ca, intr-un tarziu au facut ceea ce se putea face de la bun iceput... adica sa aduca pe altcineva pentru cateva ore,pana ajungeam eu la munca. Si.... daca ar fi fost oameni, ar fi putut face asta, fara toata drama si nervii si frustrarea respectiva.
Ufff...da-mi Doamne putere sa ma rezist un pic....
PS: Scuze pentru nuvela de mai sus.... am simtit doar..nevoia sa ma descarc.