Buna dimineata fetelor.
Iar e vineri...zboara timpul asta ceva de speriat.
Nu stiu ca sa ma fac fetele, probabil ca am eu vreo problema de comportament. Am o coleguta mai tinerica de care mi-e tare drag, dar are o problema...ii place ingrozitor de tare sa se dea deshteapta. Mai deshteapta ca oricine. Are un orgoliu mai mare decat fostele turnuri gemene si intra in competitie cu mine (nu stiu de ce cu mine) incercand mereu sa-mi demonstreze cat sunt de proasta. I-am tot explicat ca nu am ce sa-i demonstrez prin urmare refuz sa intru in competitie cu ea, n-am cui spune, nu pricepe. Orice scot pe gura ea contracareaza si se pune cu sapte trepte deasupra, absolut tot ce realizez eu subclaseaza. Nu vreau s-o shochez, nu vreau s-o necajesc. Tot ii spun ca oricat de deshtept ai fi, experienta de viata te slefuieste si te-nvata o multime. Nu poti sa fi trecut la 24 de ani prin cate a trecut un om la 40.
Intra in competitie pana si la jocuri pe calculator. Era un joculet pe care eu nu prea aveam vreme si chef sa-l joc, dar ea venea mereu la mine si se juca in timp ce eu nu lucram pe calculator si se dadea mare cate puncte face ea...si sub o forma sau alta imi spunea ca eu veci n-o sa ajung la punctajul ala. Intr-o zi m-a agatat spunandu-mi asta. M-am asezat la calculator nervoasa si am jucat la un puntaj atat de ridicat, triplu fata de ea, scotand-o cu totul din top... prinsesem spilul jocului...nu era mare scofala. Nu trebuia sa ma enervez, trebuia sa-i dau pace, dar nu m-am putut abtine, cum fac de obicei. I-a cazut fata cand a vazut scorul si de atunci n-a mai jucat jocul ala. Nu stiu cum sa-i spun ca atunci cand discut ceva cu ea nu o fac pentru a-i da ei lectii...e o simpla discutie si o simpla parere personala. Ar trebui sa-i subliniez ca turnurile gemene erau cele mai bengoase, dar totusi, s-au prabusit pana si ele , cam de sus. Nu intelege ca eu ma bucur pentru fiecare realizare a ei si ca nu privesc realizarea respectiva cu invidie...sentimentul acesta mi-e cu totul strain. Pune o intrebare, ii raspund si atunci incepe: "Da...cam asa...dar nu asa....las ca stiu eu mai bine." Daca pui o intrebare cuiva, nu e firesc sa asculti raspunsul si sa multumesti? Nu ii spui omului care incearca sa te ajute ca ajutorul lui nu foloseste la nimik.
Mie imi e draga fiinta aceasta. De ce oare are ea impulsul tampit de a ma submina? Habar n-am.
Azi dimineata, iar m-a agatat. Isi scria un CV. Evident ca stie si ea sa faca un CV...nu e deloc proasta sau inculta. Dar a venit la mine si m-a intrebat daca imi amintesc etapele. Nu de mult scrisesem unul pentru cineva si i-am notat etapele de-acolo, ca sa se ghideze. Era un CV mai special facut pentru un pesonaj care lucreaza in cercetare...erau scrise granturile, conferintele la care a participat. Oricum, ideea e aceiasi...uf...cu ce-mi consum eu neuronii. Probabil ca ea a si uitat de incident. Daca ar citi asta s-ar distra copios cat sunt de proasta. Probabil ca s-ar bucura ca mi-a dat de furca. Nici nu mai stiu ce sa cred. E ciudat cum uneori, oricat te-ai stradui intr-un mediu....nu reusesti sa arati cine esti de fapt. Ti se interpreteaza aiurea fiecare gest sau cuvant si te revolta faptul ca tu stii ca nu esti asa cum cred ei ca esti. M-a intristat fata asta....e treisprezece

VINERI...trebuia sa fie ceva, nu?
Ei...astazi mananc gratar...salata de varza, iaurt, brocolli

...mmmm. Nu e prea grozav...Poate nu ma stiu eu sa-l gatesc. Dar daca tot il am. Va sarut si va urez o vineri superba si weekend de vis.