Sara buna! Na, ca mi se facu dor de
Getuta, oare pe ce coclauri o fi umbland?
Multumesc fetelor pentru aplauze si imbratisari si floricele si tot, dar sunt putin dezumflata. Cred ca am sa ma apuc de scris un ghid de buna purtare pentru musafiri.

.
Din seria
"Cine stie, raspunde" sau "
Arunc-o pe Mitza din tren inainte sa o impusc", incepem cu intrebari banale:
Unu punct -
"De ce nu faci copii? Ai 30 de ani? Cum, si vrei sa fii mama batrana?"Doi punct -
" Cat ai slabit? Noua kile? Dar nu se vede!"Heh, v-ati facut incalzirea? Troznesc degetele putin si trec mai departe:
Trei asterix -
"Ai pete pe fata? De ce? Eu n-am avut asa nici cand am fost insarcinata!"Mai puteti? Trecem la urmatoarea :
"Daca vin la tine, voi aveti masina de spalat?"
Imi umbla ochii in cap ca un roi de
drosophila melanogaster in jurul unei sticle de otet de mere.
Inspiiir...Expiiiiiiiiiir...Inspiiir...Expiiiir...Hihi_huuuuuuu...Hihi_huuu
De ce unele femei cred ca daca fac un copil detin adevarul suprem, si acest nou statut le rezerva un loc undeva sus, de unde sa ne scuipe coji de seminte in cap noua, astora pacatoasele, pe care nu ne mai satura dracu' de invatat, de muncit, de plimbat? Brusc, copilul poate fi o solutie pentru problemele cu tenul, pentru sanii lasati, pentru silueta - poti da 12 kile jos, da? -, pentru problemele de comunicare cu partenerul, cu parintii, cu socrii, cu tot restul lumii?
A ajuns sa mi se para atat de personala intrebarea asta -
"Dar tu cand faci copii?" -incat imi vine sa ma arunc in gol, in cap, de gat cu cel care o adreseaza. Mai nene, da' nu se gandeste omu' ca poate nu vrei, poate nu simti
chemarea, poate ai o problema de sanatate si pur si simplu nu poti? De ce se grabesc sa-ti puna eticheta, dar mai ales, de ce trebuie sa le dai explicatii?
Probabil ca cineva care va avea rabdarea sa citeasca aberatiile mele va crede ca "imi va trece" starea asta de razvratire dupa ce voi fi mama. Si daca nu voi fi?