Povestiri din We
Am atatea sa povestesc, intr-o f scurt rezumat mi-a placut tot si a fost o experienta frumoasa. Trenul era la 6 jumate si urma sa ma vad cu M. , prietena mea pe peron la Obor la 6, logic ca a trebuit sa imi incep ziua cu nervi intru-cat ca de fiecare data cand ma vad cu tipa asta ea intarzie, mereu!! A ajuns abia la si 7, am pierdut metroul, eram un sac de nervi si ar fi trebuit sa ma sui in metrou si sa nvdm in tren si gata! Dar deh….la si 23 de min am coborat la gara

Am alergat de nebune si intr-un final cu 2 min inainte sa plece trenul am urcat si noi in el. Nici nu steam daca urcasem unde trebuia, slava domnului ca aveam vagonul 2

Acum rad…dar atunci, uoofff
Nu am apucat sa luam nimic de papa de baut, noroc ca luase M cate ceva si macar de sete nu am murit

Totu bine si frumos, in tren numai rockeri care de care mai ciudati ( lumea de acolo o sa aibe cred o pagina separate cred ca, ca am muulte de povestit despre ce am vazut acolo).
Desteptii de la CFR au bagat aer cond.

La maxim de am inghetat efectiv, cand am coborat din tren eram cu geaca pe noi

.
Orasul mi-a placut foarte mult, mi-au placut mult casele colorate, storurile ( obloanele) aveau asa toate un stil aparte, am facut multe poze cu ele, cu turnurile, cu cetarea Sibiului. Ce mai! Orasul mi-a placut mult! Aaa…si lumea de acolo, mi-a amintit de lumea de la mine de la tzara, adica accentual lor

. Si mi-au placut si chelnerii…am fost la o pizzerie din Piata Mica – unde, spre uimirea mea, chelnerul si-a cerut scuze, si era chiar ingriorat ca datorita aglomeratiei o sa astept pentru pizza vreo 20 de min

.
Eu vroiam sa ii zic ca de unde vin eu astept pt o bere 20 de min
Pana cand sa inceapa concertele am vizitat orasul, am urcat in turn, tanti care dadea biletele mi s-a parut super dragutza, am stat la o barfa cu ea

, ne-a mai spus ce sa mai vizitam pe acolo. Am mers prin centru si am vizitat, am facut suuper multe poze, o sa fac album cu ele, cand o sa le iau de la M. ca eu am f putine.
In legatura cu fenomenul rock nu am s ail inteleg, poate imi explica careva

Noi cum nu suntem fane, ne-am luat totusi de Acasa niste bluzite negre

ca totusi, sa fim in tend. Singura mea bluza din dulap care se potrivea cu evenimentul, era una neagra cu un cerc rosu pe care daca citeai atent scria “I just called to say I love you”

deci nu avea nici o treaba, insa era negru si desenul acela dadea bine

Ne-am accesorizat si noi cu ce am avut, ne-am fardat frumos cu negru

. Credeti-ma erau f f putini oameni care nu erau in negru….am zis ca ar fi trebuie sa ne imbracam in roz

, ne omorau aia pe acolo
Toti erau in negru, fetele erau machiate cu negru pe la ochi, cam toata ploapa de sus si o linie f f mare jos, multe accesorii si multe din ele aveau rochii sau corset si fusta de voal ( gen voal de mireasa) numai ca negru si bocanci. Multi aveau bocanci pana la genunchi, haine de piele si bineinteles plete! Nu cred ca am avzut tip fara plete, daca nu avea plete era sigur tuns la chelie. Sa stiti ca nu ma impresioneaza orice, si stiam ca sa se imbraca ei, si ma asteptam la asta, dar ce am vazut acolo mi-a depasit asteptarile.
Mi-a placut dansul lor, pe care si pe asta il stiam, numai ca acum era facut in sincron de o gramada de oameni

. Nu stiu cum nu ii durea gatul, ca am “dansat” si noi asa un pic, si eu a doua zi aveam febra de la atata zguduit, cred ca mi-am zguduit si neuronii.

Un tip de langa mine m-a uimit, era singur, si f serios asa, nu a cantat nu a sarit, doar se uite, era imbracat intr-un palton de asta lung si negru, si cand au urcat pe scena “My dying bride” tipul de care va zic, si-a impreunat mainile, de parca se ruga si se uita fix la pe scena, nu a schitat nici un gest, iar apoi cand solistul a tinut mainile pe piept incrucisate, tipul asta l-a imitate si el, si a ramas asa contempaltiv, i-as fi facut eu o poza ca imi era ca ma omoara
Mai era o fata in spatele meu, care a si-a dat ochii peste cap si a ramas asa ceva vreme, cu ochii intre deschisi si I se vedea albul ochilor, incat nu imi dadeam seama daca ii era rau sau doar asculta mel
Aaaa…si partea funny e ca m-am dus sa iau suc, si erau cozi immense, insa am avzut intr-o parte un frigider cu suc si nu era nimeni la coada

am luat imediat, in timp ce la bere stateai o ora

Pai da, nu beau rockeri suc, logic

Mi-a placut mult Within Temptation, ba chiar am dansat si eu pe mel lor, tipa are o suuuuper voce, si e f dragutza si naturala. M-a facut sa realizez, ca ea este probabil un model pentru fetele de acolo, si majoritatea erau oameni normali. Una e sa fii fan “Mama natura” si una e sa fii fan WT. Solista de la WT mi s-a parut speciala prin cum era ea, nu fizic, ma refer nu avea corpul lucrat, sanii pe afara, bronzata la solar si asa mai departe…
Inainte de festival ne gandeam ca sigur si Adi, prietenul meu de liceu, sigur trebuie sa fie pe acolo. Asa ca i-am dat un sms ceva de genu “buna, ce mai faci? Remember me? Esti cumva la sibiu?” si m-am semnat cu tot numele, ca ma gandeam ca poate nu mai are numarul meu da sigur nu a uitat cum ma cheama. In 3 sec m-a sunat inapoi ca era si el acolo si ca sa ne intalnim. S-a mirat ca sunt si eu acolo, ca stie ca nu sunt fan. Radeam cu M,, tipa cu care eram, ca am emotii, ca nu l-am mai vazut de ceva vreme. Ne-am intalnit apoi in piata, era cu prietena lui, am aflat acum si motivul pentru care fostii iubiti nu raman prieteni

din cauza actualelor iubite.
S-a schimat mult, s-a facut mai…nus..mai barbat, daca pot sa zic asa. Mi-a parut bine sa il revad, a reprezentat mult pentru mine, si privind acum inapoi el e singul care m-a iubit asa cum as iubi eu pe cineva, sau nus cum sa zic…a facut acele fapturi si gesturi pe care si eu le-as face ca sa ii arat unei persone ca o iubesc. Am stat un pic de vorba, mi-a prezentat-o pe “Puiu”, prietena lui, mi s-a parut funny ca a prezentat-o si pe ea cu numele de familie cu tot, si i-a zis ei…uite ea e Ana I ..hihih. E dragutza tipa si ma bucur pentru el., ca e de ceva vreme cu ea. Bine, ca intre fete, am comentat un pic cu M., insa nu ma mai leaga nimic de el, decat amintirile, recunostiinta si afectiune.
Cand am plecat, majoritatea din tren fusesera la festival, eram toti morti de somn si dupa ce s-au controlat biletele, cred ca am adormit cu totii din vagon, rar mai vezi asa ceva. Si era o tipa cu un copil de vreo 2 ani, si cred ca s-a lovit in ceva, ca a inceptu sa planga, cred ca jumate din oamenii aia s-au trezit si-au atintit privirea asupra saracei mame, si ea incerca s ail faca pe copil sa taca. Saraca…noroc ca a incetat din plans repede.
Va pun si poze in cateva zile si

daca ati avut chef sa cititi toata polologhia.