Eu sunt fericita posesoare a 3 prietene din clasa 1-a. Sunt genul de prietene care lasa copii inchisi in casa ca sa te ajute, sa te asculte, sa te faca sa te simti bine, te incurajeaza, sunt langa tine mereu.Se bucura cand realizezi ceva, nu sunt invidioase, nu uita zilele de nastere ale copiilor nostrii , ale sotzilor, ale noastre.
Eu ma gandesc mereu la ele si vb zi de zi pe messenger, timpul trece greu, nu e acelasi lucru ca atunci cand poti sa le strangi in brate.
Am trecut prin clipe grele impreuna, depresii, gagici, amanti, nasteri, copii mici, mari...am mers mai departe impreuna, ce mult imi doresc sa le zic zi de zi ca le iubesc.
Asta vara ne-au prins zorile in pijamale barfind, fumand si band bere,vin, coca.....dormind una pe la alta, exact ca in scoala generala.
Am un singur regret care ma apasa...una din ele a divortat dupa 11 ani de zile, nu poate face copii pt ca are toxoplasmoza si alte chestii si refuza sa isi traiuasca viata, zi de zi simt ca e mai inchisa si traieste intr-un orizont numai al ei.
E singura care nu ma lasa sa dorm.Celelalte 2 au una 1 copil si cealalta un prieten mai mic ca ea cu 10 ani.E inca student, dar e frumos de pica, iar noi l-am si botezat intr-un fel

E un gigolo innascut.

Sper sa aveti si voi macar o buc. prieten,a asa cum am eu.E viata mai frumoasa.